Spectacol pe ruinele războiului

Capitala Bosniei freamătă de viaţă, în special în centrul vechi, reconstruit după bombardamentele din '92-'95  . Amestecul de stiluri arhitectonice, dar şi de moschei, biserici ortodoxe şi catolice conferă oraşului un caracter cultural şi multireligios unic.

Ruine... este primul cuvânt care îi vine în minte celui care călătoreşte pentru prima oară cu autobuzul de la Belgrad spre Sarajevo. Imaginile cu oraşul măcinat de patru ani de conflict sunt însă date imediat uitării când ajungi în capitala Bosniei-Herţegovina.

Mie, reporterului căruia meseria i-a călăuzit paşii acolo, peisajul muntos din jur mi-a amintit de Braşov. Cum am trecut de periferie, am descoperit însă cioburile mozaicului pentru care Sarajevo a fost multă vreme numit „Ierusalimul Europei”. Piaţa Bascarsija a fost prima destinaţie spre care m-a îndrumat un tânăr bosniac, care m-a asigurat că oraşul istoric, de fapt centrul Sarejevoului, nu te lasă indiferent. Avea dreptate...

Turişti americani, japonezi, germani, dar şi numeroşi sârbi, care au ales Sarajevo ca destinaţie de vacanţă, îşi fac loc printre străduţe înguste, ticsite cu magazine de suvenire, cafenele în stil turcesc, fântâni publice, majoritatea datând din secolul al XV-lea.

La câţiva paşi de toată forfota din jurul fostei pieţe otomane, se înalţă, aproape una lângă alta, o moschee, o biserică creştin-ortodoxă, o catedrală catolică şi o sinagogă, mărturie a „modelului multietnic” din Sarajevo, unde, înainte de asediu, trăiau laolaltă bosniaci, sârbi şi croaţi. Pe drumul dintre moscheea Gazi Husrevbegova, construită în 1534, şi fântâna Sebilj, refăcută la sfârşitul secolului al XIX-lea, ai impresia că te plimbi într-un decor de film.

Printre simboluri şi legende

După un periplu pe ulicioarele întortocheate, descoperi şi podul Gavrilo Princip - numele tânărului care a deschis focul asupra arhiducelui Franz Ferdinand la 28 iunie 1914. Zeci de turişti imortalizează plăcuţa de marmură care stă mărturie că, aici, la Sarajevo a fost aprinsă scânteia Primului Război Mondial.

Puţin mai sus se află monumentala Bibliotecă Naţională ce adăpostea aproximativ un milion de volume înainte de asediul oraşului, din 1992. Construită în stil austro-ungar, biblioteca a fost bombardată şi arsă în timpul celor patru ani de război. Edificiul din secolul al XIX-lea păstrează încă urmele distrugerii, ca o mărturie a lungului şi istovitorului conflict.

Tot printre simbolurile oraşului se înscrie şi strada Ferhadija, unde, la căderea serii, se plimbă liniştiţi grupuri de tineri, dar şi numeroşi turişti. Din depărtare, de pe dealurile care înconjoară oraşul, spectacolul este completat de mii de pietre funerare albe. Vechi de 500 de ani, unul dintre numeroasele cimitire din Sarajevo a intrat în patrimoniul UNESCO.

Viaţa cu amprentă balcanică

După ce baţi oraşul în lung şi în lat, simţi cum te cuprinde spiritul molcolm, „balcanic” ,al localnicilor. Odihna trece obligatoriu pe la cafenea, unde poţi alege între o narghilea ca la Istanbul sau să încerci cafeaua bosniacă, pe care o primeşti într-un ibric din cupru, alături de o bucăţică de  zahăr cubic şi una de rahat turcesc. Te miră oamenii care nu se grăbesc şi liniştea oraşului. Doar grupuri de tineri discută mai zgomotos despre concertele din centrul oraşului.

Deşi modelul multietnic începe să scârţâie ameninţător, bosniacii, alături de sârbi şi croaţi, reuşesc să treacă peste eternele dispute atunci când vine vorba despre festivaluri. La 13 ani de la încheierea războiului, Sarajevo încearcă să-şi recucerească gloria de oraş cultural. În timpul verii, evenimentele culturale se succed unele după altele: festivalul internaţional de film, de teatru alternativ şi jazz, dar şi numeroase concerte organizate de sârbi, croaţi şi bosniaci, cele trei comunităţi care trăiesc în Bosnia-Herţegovina.

La Sarajevo cu Luminiţa Bogdan

Luminiţa Bogdan a absolvit Facultatea de Litere în Bucureşti, iar în presă a ajuns din întâmplare. A participat în joacă la un concurs la Departamentul de Politică Externă al cotidianului "Cronica română". I-a plăcut atât de mult să scrie despre ce se întâmplă în lume, încât nu s-a mai desprins de domeniu. Evenimentele internaţionale le-a urmărit apoi la "Naţional" şi "Gardianul".

Din iulie anul trecut s-a alăturat echipei de „externişti” de la "Adevărul". A fost corespondent în Kosovo, Serbia, Bosnia, urmărind din teren evoluţiile evenimentelor din Balcani. Este interesată de spaţiul balcanic, unde „butoiul cu pulbere” al Europei oferă mereu noi surprize.

Festivalul Iernii dă startul evenimentelor culturale organizate la Sarajevo de-a lungul anului. Ajuns la cea de-a 25-a ediţie, festivalul se desfăşoară între 7 februarie şi 9 martie şi are în program spectacole de dans, muzică, teatru în aer liber.

Muzeul Naţional este una dintre cele mai vechi instituţii culturale din Bosnia-Herţegovina. Distrusă parţial în timpul războiului din '92, clădirea a fost în totalitate refăcută. Cu numai 3 euro, puteţi admira colecţii de valoare, printre care şi "Sarajevo Haggadah", o carte ilustrată din secolul al XIV-lea, una dintre cele mai importante artefacte evreieşti din Europa.

Catedrala Catolică, construită în 1889 pe modelul Notre Dame din Dijon. Situată în centrul Sarajevo, alături de biserica ortodoxă, o moschee şi o sinagogă, atrage sute de turişti.