Hrănirea urşilor, plimbările cu sania de vară sau echitaţia, printre activităţile propuse turiştilor aşteptaţi la Harghita

Observatorul de urşi din Zetea, Harghita

Pe lângă frumuseţea aparte a locului, judeţul Harghita impresionează prin peisajele sălbatice, întreţinerea atentă a locului de către cei care locuiesc aici şi dorinţa lor de a oferi experienţe unice celor care îi vizitează.

Pandemia este o nouă şansă de promovare turistiă internă, iar autorităţile din Harghita pare că ştiu acest lucru. Mizează pe experienţe inedite pe care le pregătesc tinerilor dornici de distracţie şi aventură, iar pentru familiile cu copii au lansat programe speciale care să le ofere linişte şi relaxare, dar şi facilităţi dedicate. Recent au introdus programul „Harghita Family Friendly” special pentru familiile dornice de o vacanţă în inima naturii, într-o locaţie uşor accesibilă cu maşina şi care să ofere suficiente oportunităţi de petrecere a timpului liber.

Ce activitati pot face familiile cu copii în Harghita

Printre cele mai apreciate activităţi pentru familii pe care turiştii le pot încerca în Harghita se află plimbările cu segway-ul sau mountaincart-ul (sania de vară) prin pădurile din Staţiunea Madaras la Baza de Experienţe Fáradt Bakkancs, echitaţie la singura herghelie cu cai islandezi din Romania, o specie cu un temperament foarte prietenos, docil şi uşor de manevrat, ideală şi pentru copii sau începători în ale călăriei.

De asemenea, doritorii pot încerca pista de bob Skigyimes din Lunca de Sus, de altfel cea mai mare pistă de bob din ţară, accesibilă copiilor peste 3 ani, insoţiţi de un adult.

Parcul de Animale Salbatice din Ivo (Izvoare), unde pe o suprafaţă de 320 de hectare trăiesc în mediul lor natural caprioare, cerbi şi mufloni, observatorul de urşi din Zetea – Desag, studioul de animaţie Legendarium sau parcul Mini Transilvania din Baile Szejke (Odorheiu Secuiesc) sunt alte câteva atracţii ce aşteaptă să fie explorate de către turiştii mari şi mici, dornici de experienţe.

Observatorul de urşi din Zetea – Desag

„Trebuie trăită experienţa, e greu de povestit pentru că zona este unică. Noi avem singurul lac vulcanic din Europa – Lacul Sfânta Ana, tot în Harghita avem peste 2000 de izvoare minerale naturale. Spectaculos este şi Lacul Roşu - în ungureşte se mai numeşte şi Lacul Ucigător, pentru că vegetaţia de sub apă ucidea oamenii care intrau cu bărcile în zonă. Au fost multe morţi acolo. Dincolo de această legendă, peisajul este unic. Turiştii mai pot merge la Salina Praid. Avem şi peste 500 de urşi care pot fi admiraţi la Observatorul de la Zetea“, povesteşte Mezey Zsolt, manager de proiect în Asociaţia de promovare turistică a judeţului Harghita.

Mâncare tradiţională

Hotelierii şi proprietarii de pensiuni au început să facă contracte cu stâne, prelucrători de carne sau oameni care cultivă legume pentru ca să le pună turiştilor pe masă preparate făcute în mod traditional.

„Slănina este alimentul traditional la noi. Secuii au fost crescători de porci. Cea mai tare combinaţie a noastră este din ceapă, slănină sau jumări şi brânza de burduf. La final se stinge cu pălincă. Avem şi foarte multe plante de ceai şi încă mai sunt câţiva localnici care ştiu tainele lor pentru vindecarea bolilor. Avem şi activităţi pentru turişti de culegere a plantelor, prin iulie – august, după prima tăiere de fân. Gulaşul şi papricaşul sunt mâncăruri ungureşti, nu sunt neapărat tradiţionale, noi facem mâncare pe bază de trahon. Se spune că este condimentul secuilor. Când mergeau secuii pe câmp asta mâncau, supă de cartofi cu mult tarhon. Mai avem supele de mere cu tarhon. O dată pe săptămână mânca secuiul carne, în rest ce găsea în natură“, adaugă Mezey Zsolt.

Conform statisticilor, aproximativ 60% din turiştii care merg să-şi petreacă concediul la Harghita sunt din România, 30% din Ungaria şi 10% din alte ţări ale Europei. Cei mai mulţi vin cu familia, motiv pentru care autorităţile din Harghita au lansat un program special numit „Familly Friendly“.

„Cei mai mulţi turişti vor să ştie cine şi cum suntem, să dărâmăm stereotipurile. Cei din oraşele mari vin sa vadă natura, participă la ateliere prin care fac pâine artizanală, îi învăţăm să facă kurtos colac, adunăm plante de ceai împreună, mergem la stână, facem brânzeturi împreună. Le place să vadă cum trăim noi şi să facă parte din viaţa noastră de zi cu zi. De exemplu, la Ghimeş, ei fac un program altfel. Vin băieţii cu maşini extravagante, le parchează, ne trezim a doua zi la ora 5 dimineaţa, ne punem cizmele, în loc de cafea le dăm o tărie tare şi mergem să dăm la animale. Programul ăsta îl au o săptămână. Nu dorm în cabane, dorm în deal, în gropi acoperite cu crengi de brad. Acolo nu ai nici semnal la telefon, nici internet. Bei apă din fântână şi te speli la râu. Şi vin mulţi“, povesteşte Mezey Zsolt.

Ca şi concluzie, după câteva zile petrecute în Harghita, am să-l citez pe cel care mi-a prezentatul povestea locului altfel de cât poate fi ea văzută la o primă întâlnire. „Suntem şi noi cum sunt şi alţii, cu problemele noastere, cu traiul şi istoria noastră“, îi defineşte Zsolt pe secuii din Harghita. „ Mulţi turişti vin la noi crezând ce aud pe la televizor şi la politicieni, dar cei mai mulţi spun la plecare că suntem normali, atât că nu prea ştim noi bine limba“.