Au trecut 32 de ani de când insula Inelul de Piatră de la Capidava găzduieşte, 10 zile pe an, sute de oameni de excepţie, de la invitaţi speciali, lectori şi organizatori, până la participanţi. Aici, învăţăm

 fiecare, unul de la celălalt, indiferent de vârstă şi de experienţă. Suntem cu toţii egali, fireşte, rămânând respectul pentru cei consacraţi, care ne pot fi profesori, mentori sau chiar prieteni. Mai precis, cuvântul cheie al acestei reuniuni anuale este Academia Atlantykron.

Anul trecut, evenimentul a făcut o pauză, cauzată de pandemie, Atlantykron-ul desfăşurându-se doar pe zoom şi pe Facebook, în mediul virtual. Deviza a fost, nu întâmplător, ”New Horizons” (”Noi orizonturi”). Aşa a şi fost. Iată că, în pofida pandemiei, 2021 ne-a adus aceste noi orizonturi. Ediţia din acest an s-a desfăşurat între 30 şi 6 august şi a purtat titlul ”Legendarium”, sloganul fiind, deloc întâmplător, ”Înapoi în viitor”. Evenimentul Atlantykron, unic în lume, a devenit deja legendă şi asta o spun invitaţii şi participanţii străini, fie ei din SUA, Italia, Germania sau Singapore. De-a lungul timpului, pe insula dunăreană au trecut peste 10.000 de oameni, vieţile tuturor fiind influenţate în bine în urma contactului cu Atlantykron. Cunoscutul jurnalist de ştiinţă şi scriitor Alexandru Mironov prefigura impactul evenimentului încă de acum 30 de ani, susţinând că pe micul ostrov cât un stadion de fotbal se prefigurează ”viitorul societăţii civile”, prin altfel de învăţare, prin cunoaştere, comunicare şi respect reciproc.

Am păşit pentru prima dată pe această insulă magică în 1993 şi de atunci nu am mai lipsit niciodată. Pentru mine Atlantykron înseamnă ”acasă”. În curând voi cumula un an din viaţă petrecut pe ostrovul de pe braţul vechi al Dunării, situat la 18 kilometri nord de Cernavoda. Atunci era tabără de creaţie Science Fiction. Stăteam pe plajă şi scriam, scriam, participam la concursuri... Alţii făceau grafică sau pictură tematică. Eram încântat că aveam ocazia să-i cunosc pe scriitorii Romulus Bărbulescu, George Anania, Alexandru Mironov, Aurel Cărăşel, George Ceauşu, de care ştiam de mult timp şi cu ale căror cărţi şi povestiri mă delectasem în copilărie şi adolescenţă. Tot de atunci am început să mă împrietenesc cu Sorin Repanovici, principalul organizator al taberei de la bun început, iar de la an la an m-am apropiat şi am colaborat din ce în ce mai mult cu scriitorii Alexandru Mironov şi cu Aurel Cărăşel. Ultimii trei menţionaţi sunt fondatorii Atlantykron şi mă bucură că se numără printre mentorii mei.

Între timp, pe insulă au venit profesorii Florin Munteanu – care a adus primul computer prin 1993, cred că era un 386 - şi Pierre de Hillerin, care ne-au familiarizat cu partea de ştiinţe complexe, neuromotrică sau studiul problemelor sportive. Între timp, a venit eclipsa din 1999, pe care am observat-o de pe insulă, iar în organizarea Atlantykron s-a implicat şi Fundaţia româno-americană World Genesis, înfiinţată de Dr. David Lewis Anderson. Am avut primii roboţi şi primele telescoape pe insulă, iar în 2001, micul ostrov de la Capidava a găzduit şi Eurocon – conferinţa europeană anuală de SF. Atunci am avut ca invitaţi scriitori celebri de SF precum Norman Spinrad – la acea vreme preşedintele Societăţii Americane a Scriitorilor de SF şi Fantasy - şi Joe Haldeman. De-a lungul timpului, pe insulă au mai trecut scriitori celebri de SF şi nu numai, precum Robert Sheckley, Alain Le Bussy, Roberto Quaglia, Peter Moon sau regretaţii scriitori români Ion Hobana şi Mihail Grămescu. Alte nume care au îndrăgit insula: astronomul Harald Alexandrescu şi artistul Ioan Gyury Pascu (din păcate nici ei nu mai sunt printre noi), actorul Cristian Greţcu sau formaţia Barock. De asemenea, unul dintre invitaţii de marcă ai Academiei Atlantykron este, de mai mulţi ani de zile, primul şi unicul nostru cosmonaut, Dumitru Dorin Prunariu.

În 2002, Atlantykron a intrat într-o nouă etapă şi s-a transformat definitiv în Academie de vară. Tot despre viitor era vorba, dar deja aveam multe discipline şi lectori la îndemână, de la ştiinţă, tehnologie, robotică şi astronomie până la artă, comunicare, business, jurnalism, dezvoltare personală, literatură dar şi sport şi activităţi recreative. Am avut până şi educaţie culinară – extrem de importantă şi ea – curs susţinut de cunoscutul Petrişor Tănase, unul dintre cel mai populari maeştri în arta culinară din România.

Mi-a plăcut mult ce a spus Gabriela Repanovici, unul dintre organizatorii juniori ai evenimentului şi care, pot spune, a crescut aici, pe insulă: ”Noi, oamenii ne schimbăm. Insula, însă, rămâne aceeaşi. La fel şi atmosfera. Aici ne simţim mereu tineri, în afara timpului, şi nici nu ştim când au trecut zece ani sau mai mult. Iar între o ediţie şi alta a Atlantykronului, parcă trece doar o zi”. Poate că aici căutăm şi tinereţea ”veşnică”. Sau poate că naturaleţea, respectul între oameni, comunicarea mult mai bună şi ideea de a învăţa permanent, indiferent de vârstă, ne ajută să rămânem tineri. Întrebaţi-i pe doi dintre decanii de vârstă şi seniorii evenimentului, profesorul şi jurnalistul de ştiinţă Alexandru Mironov şi specialistul în OZN şi scriitorul Dan D. Farcaş. Printre altele, ambii, matematicieni. Nouă, celor din jur, tot tineri ni se par.

 

Un pic de istorie. O insulă misterioasă, veche poate de mii de ani

 

Insula noastră prezintă un mare paradox. Cred că este veche de mii de ani şi probabil că cetatea Capidava a fost clădită ţinând cont de acest ostrov protejat de un semicerc de piatră, spre amonte. Probabil că de aceea în aval s-au depus aluviunile, insula mărindu-se în timp. Că acest semicerc o fi fost construit de mâna omului, ca un pod între Dobrogea şi Balta Ialomiţei, ori că o fi fost un pod natural, arheologii şi istoricii pot să cerceteze. În acelaşi timp, noi ne adunăm acolo, sub atmosfera naturii neatinse şi a trecutului, pentru a vorbi despre viitor. Am descoperit recent că insula era cartografiată de către austrieci (deci exista pe hartă) la jumătatea secolului XIX şi se numea ”Podul de Piatră”. Clar, ostrovul, desi o parte din an inundabil, este foarte vechi si probabil că a reprezentat un punct strategic şi pe vremea dacilor / geţilor, a romanilor sau a Imperiului Roman de Răsărit (denumit oficial la acea vreme Romania şi redenumit postum ”Imperiul Bizantin”).

 

Fără ei ne era mult mai greu

 

Dar revenind la concretul prezentului, Atlantykron nu ar fi existat fără sprijinul unor instituţii, organizaţii sau firme. Şi merită din plin să le amintesc. Pentru că liderii şi reprezentanţii acestor organizaţii s-au implicat din suflet, realizând importanţa susţinerii unui asemenea eveniment. Până acum am vorbit, în nenumărate articole, despre oameni şi locuri, dar acum este cazul să vorbesc şi despre organizaţii.

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) este una dintre agentiile guvernamentale cele mai importante pentru Programul Atlantykron, timp de mai bine de 15 ani oferind organizatorilor bacurile dormitor pentru cazarea invitatilor si lectorilor. ANIF s-a implicat si cu ocazia sarbătoririi a 25 de ani de funcţionare şi organizare a Academiei de Vară Atlantykron şi ne este permanent alături. Aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ANIF derulează un program national de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii din România, până în februarie 2021 încheind contracte pentru peste 800.000 de hectare. De asemenea, în perioada 10 mai – 31 iulie 2021, ANIF a desfăşurat recensământul general agricol, runda 2020.

Regia Naţională a Pădurilor (Romsilva) prin Direcţia Silvică Constanţa  este una dintre agenţiile guvernamentale cele mai importante pentru acest eveniment, timp de 32 de ani găzduind Programul Atlantykron pe insula (ostrovul) Inelul de Piatră de la Capidava, al cărei administrator este. Regia Natională a Pădurilor prin Direcţia Silvică Constanţa s-a implicat şi cu ocazia sărbătoririi a 30 de ani de funcţionare şi organizare a Academiei de Vară Atlantykon. Romsilva are în grijă fondul forestier al României şi ariile naturale protejate, derulând campanii de reîmpăduriri dar şi activităţi de turism şi agreement.

De asemenea, alături de programul Atlantykron a venit şi legendara Companie de Navigaţie Română Navrom. Navrom asigură transportul fluvial de mărfuri pentru ţara noastră, dar şi reparaţii de nave sau servicii de feribot. Nu în ultimul rând, compania are în portofoliu servicii de turism şi agrement, precum activităţi de turism în zona Drobeta Turnu Severin - Orşova - Cazanele Dunării, organizare de evenimente la bordul navei-restaurant „Mehedinţi” şi pe terasa restaurant „Vraja Dunării” sau transport fluvial de pasageri. Dunărea reprezintă o bijuterie turistică a României, pe al cărei teritoriu curge cea mai mare parte a bătrânului fluviu – peste 1000 de kilometri. În afară de Cazane şi de Delta Dunării, Dunărea are încă multe de spus. Inclusiv zona Cernavoda – Capidava – Hârşova poate deveni, aşa cum spuneam, riviera vestică, dunăreană, a judeţului Constanţa, alternativă ecologică şi mai sălbatică la litoralul Mării Negre.

În 2014, Atlantykron a găzduit chiar o conferinţă naţională cu tema ”Dunărea – comoara turistică a Europei”, iar în 2017, în parteneriat cu Innovation Travel şi cu Primăriile Cernavoda şi Topalu, a fost organizat un infotrip de 3 zile cu agenţi de turism, jurnalişti şi bloggeri, pentru promovarea rivierei constănţene a Dunării. Invitaţii au debarcat, aşa cum era normal, şi pe insula Inelul de Piatră şi au gustat un pic din farmecul Academiei Atlantykron.

Siguranţa şi securitatea sunt extrem de necesare pe un ostrov izolat în mijlocul Dunării. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră prin Garda de Coastă şi Sectorul de Poliţie de Frontieră Cernavoda a sprijinit de mai bine de 20 ani organizarea acestui eveniment de amploare care se desfăşoară în zona de competenţă şi autoritate a Poliţiei de Frontieră. Prin contribuţia Poliţiei de Frontieră în 25 de ani nu au fost înregistrate evenimente negative în perioada în care s-a desfăşurat acest eveniment. Garda de Coastă este structura regională, subordonată Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, cu competenţă în zona de 30 kilometri de la frontiera de stat a României spre interior, pe raza judeţelor Constanţa şi Tulcea, la Marea Neagră şi în zona de 10 kilometri de o parte şi de alta a malului Dunării, pe raza judeţelor Ialomiţa şi Tulcea, având misiunea de a asigura securitatea frontierei.

Deşi se află în raza comunei Topalu, a cărei Primărie s-a implicat şi ea de-a lungul timpului, insula Inelul de Piatră este situată foarte aproape de Cernavoda. Primăria Cernavoda, în calitate de gazdă a evenimentului Atlantykron, s-a implicat de 30 de ani şi a sprijinit logistic la organizarea acestuia. Reprezentanţi ai comunităţii locale, grupul de dansuri din cadrul Casei de Cultură au evoluat în Amfiteatrul Atlantykron la ultimele ediţii, contribuind astfel la diversitatea progamului. Cernavoda este un oraş turistic în devenire şi tinde să devină capitala ”rivierei dunărene” a judeţului Constanţa – deci cealaltă rivieră, pe lângă cea maritimă.

Organizatorii actualei ediţii a Academiei Atlantykron au fost Fundaţia Ştiinţă şi Tehnică, Fundaţia World Genesis din SUA şi Asociaţia pentru Tineret şi Evoluţie în parteneriat cu Asociaţia Astronomică URANIA, Clubul Nautic Român, Centrul European pentru Educaţie Medicală şi Asociaţia de Studii Esoterice, Feng Shui şi Terapii Complementare – Club UNESCO.

De asemenea, sponsori oficiali au fost Dyomedica CND (fondată în 2007, compania este un partener tradiţional şi unul dintre liderii pieţei de servicii de instalaţii radiologice, de control al calităţii, de monitorizare, instrumentaţie nucleară şi radioprotecţie), 3G Sport (cunoscut producător de piscine), Mega Image (cunoscut lanţ de supermarketuri, brand la origine românesc) şi tap1sa (companie de transport cu o tradiţie de 30 de ani). Şi-au mai acordat sprijinul Benq, Decathlon, Interlink, Sucursala Centrala Nuclearo Electrica (CNE) Cernavoda, Aqua Carpatica, Civitas, Ubisoft, World Ju-Jitsu Kobudo Organization şi GMB Computers.

Ca întotdeauna, Atlantykron s-a desfăşurat în condiţii de siguranţă, neexistând niciun incident, desi ne aflăm pe o insulă nepopulată 350 de zile pe an, în mijlocul Dunării. Ţinând cont de contextul epidemiologic, în acest an a fost permisă participarea doar pentru persoanele vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 şi pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, pentru cei care au prezentat rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore ori rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore precum şi pentru persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 90-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2, fapt dovedit prin documente medicale (test RT-PCR pozitiv la data diagnosticului, bilet de externare din spital etc.). Pe toată durata evenimentului, pe insulă s-a aflat, ca de obicei, o echipă medicală formată din mai mulţi medici şi asistenţi. Toate măsurile de siguranţă luate au arătat că dacă ele sunt respectate, nu au de ce să apară probleme de sănătate sau de altă natură. Deci putem spera în viitorul evenimentelor – pentru că oamenii nu sunt făcuţi să comunice doar la distanţă – dacă se respectă toate măsurile.

 

P.S. – Deşi lucrez în turism şi am vizitat peste 40 de ţări,”timpul Atlantykron” înseamnă pentru mine acasă, deşi mă aflu într-o deplasare, într-un semiconcediu. Am admirat apusuri în Delta Dunării sau pe platoul Bucegi, în Grecia, Thailanda sau Portugalia, însă cele mai frumoase apusuri de soare sunt pe Insula Inelul de Piatră, în timpul fenomenului Atlantykron...