VIDEO Invazia grăsimilor „rele“

O dietă lipsită de grăsimi este foarte periculoasă.

Specialiştii spun însă că trebuie doar să ştim să le alegem pe cele „bune“. Transformă alimentele în bucate delicioase, dar ştim că ne fac mai urâţi, mai complexaţi sau mai bolnavi. Acesta este compromisul la care ne obligă lipidele.

Grăsimile „rele" sunt de două tipuri: saturate şi trans. Cele saturate sunt, de obicei, de origine animală şi, atunci când sunt consumate în exces, cresc nivelul colesterolului în sânge, mărind astfel riscul apariţiei bolilor cardiovasculare şi a obezităţii.

Alimentele ce conţin o cantitate mare de grăsimi saturate sunt carnea grasă şi produsele din carne, brânzeturile, untul şi produsele lactate grase. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă ca grăsimile saturate să nu depăşească 10% din aportul caloric zilnic.

Grăsimile trans ridică şi mai distructiv nivelul colesterolui. Alimentele care conţin o cantitate mare de grăsimi trans sunt majoritatea produselor de patiserie, snackurile, chipsurile, mâncarea de tip fast-food şi toate mâncărurile care se prăjesc la temperaturi mari.

Uleiurile n-ar trebui încălzite

Excesul de grăsimi „rele" favorizează în primul rând apariţia bolilor cardiovasculare şi a obezităţii. Cu toate acestea, o alimentaţie lipsită de grăsimi este o alimentaţie extrem de periculoasă pentru organismul uman.

„Există două feluri de grăsimi, cele bune şi cele rele. Cele bune conţin cei doi acizi graşi esenţiali, Omega-3 şi Omega-6. Uleiul de in conţine cea mai mare cantitate de Omega-3. Uleiul de cânepă, uleiul de canola şi cel de măsline extravirgin sunt iarăşi foarte indicate", mai spune specialistul. Nu e indicat să încălzim uleiurile, potrivit medicilor.

„Dacă totuşi le încălziţi, acestea trebuie să fie uleiuri rezistente la temperaturi mari: uleiul de palmier sau cel de măsline", adaugă Mencinicopschi.

Atenţie la etichete!

Cu cât uleiul este mai limpede, cu atât e mai nesănătos în reacţie cu diverşi aditivi chimici, ca urmare a proceselor de rafinare. Specialiştii atrag atenţia consumatorilor că trebuie să verifice eticheta de pe sticlele cu uleiuri extravirgine, dacă vor să fie siguri că sunt certificate în acest sens.

„Uleiul extravirgin de măsline ar trebui să fie făcut doar prin presarea măslinelor la rece, potrivit reglementărilor. Dar asta nu-i împiedică pe unii producători să-l falsifice. La cât ulei de măsline extravirgin se fabrică... nu există atâtea măsline. Vinul e făcut doar din struguri? Nu", conchide directorul Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi.

REGIMUL OPTIM E VARIABIL

Cantitatea de grăsimi care asigură sănătatea organismului variază de la o persoană la alta în funcţie de sex, vârstă, statură şi mod de viaţă. Proporţia recomandată pentru un adult reprezintă un aport de 20 % până la maximum 30% din totalul de calorii.

Margarina, făcută din grăsimi toxice

Fie că o consumăm pe tartine, fie că se află în componenţa cornurilor şi a prăjiturilor ambalate, margarina este un aliment foarte dăunător sănătăţii. Producătorii le spun consumatorilor că este făcută din uleiuri vegetale, dar prin ardere la temperaturi mari, acestea devin periculoase.

Din punct de vedere chimic, margarina are compoziţie plasticului. Pentru că este artificială, celulele din organism nu au puterea să o asimileze şi devin vulnerabile. Imunitatea scade, iar rezultatul este o sensibilitate mai mare la infecţii, la intoxicaţii şi la cancer.

Cum ne putem schimba dieta

Pentru a reduce consumul de grăsimi „rele", doctorii ne dau câteva sfaturi:

- Să diminuăm cantitatea de grăsimi de origine animală - unt, slănină, costiţă, smântână etc. - preferându-le pe cele de origine vegetală, cum sunt uleiurile vegetale, dintre care, în primul rând, să alegem uleiul de măsline extravirgin.

- Să folosim uleiurile de asezonare mai degrabă în stare crudă, recurgând cât mai puţin la prăjire.

- Să evităm reutilizarea grăsimilor după ce s-a gătit cu ele.

- Să consumăm mai multă carne de peşte, bogată în Omega-3.- Să punem pe farfurie doar sortimente de carne slabă, în cantitatea în care se recomandă, şi să eliminăm grăsimea vizibilă.

-Pentru cei care obişnuiesc să bea lapte, este recomandabil laptele degresat sau parţial degrersat, deoarece în această formă nu-şi pierde conţinutul de calciu.

-Este bine să alegem brânzeturile şi produsele lactate cu cel mai mic conţinut de grăsimi sau să le consumăm în mod cumpătat.

-Trebuie să ne amintim că, în mod frecvent, alimentele procesate pe cale industrială, dar şi preparatele culinare sau dulciurile de patiserie conţin cantităţi deloc neglijabile de grăsimi hidrogenate, a căror prezenţă se impune să fie controlată, pe cât posibil, prin intermediul citirii etichetelor nutriţionale.