VIDEO FOTO Toamnă dulce la Castelul Miclăuşeni

O vizită la fostul castel din judeţul Iaşi al familiei Sturdza te scoate din ritmul agitat de zi cu zi şi te reînvaţă să profiţi de bucuriile simple. Liniştea te învăluie de îndată ce ieşi de pe şoseaua europeană care străbate Moldova şi pătrunzi în pădurea din preajma castelului.

Lumina soarelui de octombrie se joacă prin frunzişul pătat cu nuanţe de galben. Drumul şerpuieşte peste un pârâu păzit de o gheretă cu minaret, apoi priveliştea se deschide abrupt într-o poiană largă, iar în faţa ochilor ţi se dezvăluie castelul scăldat în soare.

Locul respiră acum o atmosferă de nobleţe. Restaurată parţial printr-un program guvernamental, fosta reşedinţă a liniei Miclăuşeni din familia princiară Sturdza se află într-o stare bună.

Citiţi şi:

Toamna face spectacol în Cetatea de la poalele Tâmpei

FOTO Palatul domnesc din Strehaia, ce datează din secolul XVI, reabilitat cu 100.000 de lei

Castelul din inima Scoţiei

Are numeroase turnuleţe şi creneluri ornamentale, iar pe pereţi sunt ataşate elemente din blazon. Stilul eclectic, dominat de neogotic, este la fel de puternic ca în epoca în care a fost construit de George Sturdza. Castelul a fost ridicat între anii 1880 şi 1904.

Aici se organizau cavalcade şi turniruri, până când frontul celui de-al Doilea Război Mondial a ajuns în Moldova. Lespezile de marmură din cimitirul familiei, amplasat lângă biserica domeniului, precum şi cele din muzeul amenajat într-o sală exterioară amintesc de prinţi şi prinţese din vremurile apuse.

Filmări pentru „Orient Express"

Turiştii pot vizita şi interiorul castelului, în care se mai păstrează elemente din parchetul cu intarsii din esenţe rare sau din pictura în ulei cu care domniţele au decorat pereţii. Restaurarea, aproape totală la exterior, s-a oprit înainte de finisarea acestor elemente. Pentru grupurile mari, în castel sunt disponibile două săli de conferinţe, de câte 50 de locuri, una dintre acestea fiind amplasată la mansardă.

De curând, a fost restaurată clădirea cunoscută sub numele de Casa Macrina, ridicată de castelanul George Sturdza pentru unica lui fiică, Ecaterina, în care au fost amenajate camere pentru vizitatori. În total, în complexul de la Miclăuşeni pot fi cazate 70 de persoane. Călugărită cu numele Macrina, prinţesa a donat în 1947 castelul şi domeniul Episcopiei Romanului, iar din 2001 acestea sunt din nou în proprietatea Bisericii.

După cum spune maica Paraschiva, cea care se ocupă de vizitatori, donaţia a fost făcută cu scopul înfiinţării şi perpetuării unui centru de reculegere spirituală. Ultima descendentă din linia Miclăuşeni a familiei Sturdza a înţeles virtuţile acestui loc special şi a dorit ca ele să nu se risipească.

O altă construcţie nouă adăposteşte bucătăria şi sala de mese pentru oaspeţi, cu o capacitate de 80 de locuri. După reînfiinţarea mănăstirii, pe latura din spatele bisericii au fost ridicate chiliile pentru măicuţe. Cu două niveluri şi terminată în formă clasică de biserică, clădirea are balcoane în stilul prispelor tradiţionale, cu mult lemn şi flori.

Un singur televizor

Pe latura din spatele bisericii se află chiliile măicuţelor

Parcul dendrologic din jurul castelului a fost gândit în stil englezesc, ca parte a pădurii ce se întinde pe 30 de hectare. Mulţi arbori au între 250 şi 300 de ani, fiind mai bătrâni decât actualele construcţii. Copacii sunt din specii indigene, precum stejarul, paltinul de câmp sau plopul alb. În urmă cu 100-150 de ani, în apropierea castelului au început să apară exemplare exotice, cum ar fi arborele pagodelor (Ginkgo biloba), salcâmul japonez sau glădiţa fără spini.

Plimbarea prin aerul filtrat de miile de frunze este reconfortantă. Cărările te conduc spre aleea castanilor, la intrarea căreia străjuieşte un stejar secular, spre frasinul cu o coroană în formă de inimă, spre cele două iazuri unite de un braţ peste care a fost arcuit un pod şi spre biserica veche, a cărei poartă este cea mai veche construcţie păstrată până astăzi.

Fosta trăsură a mitropolitului Moldovei Iosif Naniescu este adăpostită sub streaşina dintre bucătărie şi sala de mese. În 2003, Sergiu
Nicolaescu a folosit-o la filmările pentru „Orient Express", care s-au desfăşurat în mare parte chiar în acest castel. Un sejur la Miclăuşeni este un prilej de încărcare a bateriilor după agitaţia de zi cu zi. Aici există un singur televizor, în sala de mese, iar telefonul mobil are semnal doar în afara clădirilor.

O sală de sport, construită pe vremea când castelul era adăpost pentru copiii cu diverse deficienţe grave, poate fi folosită pentru diverse sporturi. Pasionaţii de pescuit pot arunca undiţele în râul Siret, aflat la doar un kilometru distanţă, sau chiar în cele două iazuri, dar aici au nevoie de acceptul călugăriţelor.

La doar şapte kilometri distanţă se află Casa memorială Vasile Alecsandri din Mirceşti, cu care familia Sturdza a fost în relaţii apropiate. La zece kilometri, imediat după Casa de Apă, pe raza comunei Săbăoani, se află situl arheologic în care a fost conservat un cuptor medieval de ars ceramică, precum şi ruinele unei biserici catolice din vremea Margaretei Muşata.

De asemenea, aici a fost descoperită cea mai mare necropolă rurale medievale din ţară. Spre Iaşi, în apropiere de castel, se află un han vestit, Trei Iazuri, iar lângă Paşcani puteţi vizita castelul domnesc al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în care veţi regăsi multe asemănări cu cel de la Miclăuşeni, întrucât a fost construit tot de familia Sturdza.

Artă bisericească şi dulceaţă de nuci

Pe lângă castel funcţionează un atelier de pictură bisericească în care lucrează călugăriţele. Vizitatorii pot învăţa aici să facă icoane pe lemn şi pe sticlă, ouă pictate sau broderii fine după modelul epitafelor, iar cei avansaţi îşi pot perfecţiona tehnica. Pe aici au trecut, după cum spune maica Paraschiva, atât elevi de seminar şi studenţi, cât şi pasionaţii de pictura religioasă.

Cât despre bucate, acestea dovedesc priceperea maicilor. Bucătăria tradiţională include alimente produse pe moşia castelului. Aici se prepară dulceaţă de casă din cireşe, nuci sau caise, dar şi murături tradiţionale, ţinute în beciurile vechi de pe vremea boierilor. Laptele şi produsele lactate provin numai de la vacile îngrijite de călugăriţe. Ceaiul e făcut din plante culese de pe dealurile din jur.

Preparate delicioase

Cele două iazuri din parc sunt unite printr-un braţ

Foarte deosebit este ceaiul din frunzele arborelui Ginkgo biloba de lângă castel, depre care maica Paraschiva spune că îi ia durerea de cap atunci când o încearcă gripa. Miercurea şi vinerea, precum şi în perioadele de peste an rânduite, mâncarea de la castel este de post atât pentru călugăriţe, cât şi pentru oaspeţi.

Însă şi preparatele de post sunt delicioase; încercaţi fructele de mare sau mâncărurile tradiţionale pe bază de pe ciuperci, orez, fasole, soia! Iar aici borşurile sunt nelipsite, de bună seamă.

Reduceri la cazare pentru grupuri

SITUARE. Castelul Miclăuşeni e amplasat aproape de graniţa dintre judeţele Iaşi şi Neamţ, cu intrarea pe domeniu din şoseaua E583, Săbăoani - Târgu Frumos, la 65 de kilometri de municipiul Iaşi şi la 9 kilometri de Casa de Apă pe drumul dinspre Bacău sau Suceava.

ACCES. Cu maşina se poate ajunge dinspre Bacău şi Suceava pe E85 şi apoi, de la Casa de Apă, pe E583, iar de la Iaşi doar pe E583. Cu autobuzul sau microbuzul trebuie să cobori la intersecţia cu drumul care duce în satul Butea. Cei care vin cu trenul personal coboară în staţia Mirceşti şi de acolo mai au de parcurs aproximativ zece kilometri până la castel.

SEJUR. O noapte la Castelul Miclăuşeni, în Casa Macrina, cu mic dejun inclus, costă 80 de lei într-o cameră single şi 60 de lei într-o cameră dublă. În celelalte spaţii de cazare preţul pentru este de 35 de lei pe noapte de persoană. Pentru grupuri mai mari se pot negocia reduceri de preţ. Detalii pe http://miclauseni.ro sau la telefon 0728.880.575.

ACTIVITĂŢI. Turiştii se pot plimba în parcul dendrologic şi în pădurea de 30 de hectare. De asemenea, aici pot fi practicate sporturi de sală, dar se organizează şi partide pescuit în Siret sau în iazuri, cursuri de pictură sau vizitarea împrejurimilor.