VIDEO Decoruri de roman în Munţii Tarcăului

Frumuseţea Tarcăului l-a fermecat pe Sadoveanu. De aici porneşte aventura Vitoriei Lipan în „Baltagul“. Mărginită de două şiruri de munţi care o ţin ferită de agitaţia oraşelor, Valea Tarcăului îţi încântă ochii cu peisaje fabuloase.

Cele mai semeţe piscuri din vale se înalţă până la 1.588 de metri altitudine (vârful Ardelea) şi 1.662 de metri (vârful Tărhăuş).

Vezi şi:

Neamţ: Decoruri de roman în Munţii Tarcăului (FOTOGALERIE)

Drumurile şerpuiesc la poalele lor, pe lângă albia pâraielor, şi continuă până în pustietatea pădurilor şi a munţilor cu drumuri forestiere. Apa cristalină sare zglobie printre malurile de piatră, iar acolo unde roca este mai dură formează mici cascade vesele.

Un loc din România pitorească

Casele ridicate aici urmează şi ele firul apelor - mai dese acolo unde valea este largă şi din ce în ce mai rare pe măsură ce aceasta se îngustează, la altitudini mai mari. În ultimii ani, printre casele bătrâneşti au răsărit o sumedenie de vile şi pensiuni. Frumuseţea zonei i-a fermecat şi pe scriitori.

De aici porneşte aventura Vitoriei Lipan din „Baltagul", romanul lui Mihail Sadoveanu, iar în „România pitorească" Alexandru Vlahuţă îşi începe călătoria prin Munţii Neamţului chiar din Tarcău, de la schitul cu acelaşi nume, devenit între timp mănăstire. Biserica se păstrează la fel ca pe vremea lui Vlahuţă. Este construită din lemn de frasin, îmbinat artistic pentru a da durabilitate, dar şi pentru a contura forma clasică a bisericilor moldoveneşti.

Are acoperiş din tablă montat recent, însă turnul cu clopotniţă, aşezat separat, păstrează încă învelişul de şindrilă. Lucrarea este opera unor meşteri locali anonimi, care au trudit aici vreme de cinci ani, între anii 1828 şi 1833. Pridvorul, scăldat de razele soarelui de ianuarie, este călduros, dar umbra din nava centrală împinge înăuntru frigul iernii. Un strat subţire de vopsea lasă încă să se vadă urma dălţii care a muşcat din pereţii de lemn cu icoane pictate. Doar catapeteasma, bogat ornamentată şi colorată, iese din rânduiala simplităţii decorului.

Firul Tarcăului urcă spre judeţul Bacău, dar mai întâi trece pe lângă cabana Ardeluţa şi prin cătunul cu acelaşi nume. Satul are doar câteva case adunate între munţi, în care îşi duc viaţa vreo 30 de locuitori, cei mai mulţi vârstnici trăind în rostul lor, departe de lume şi de graba ei. Într-o poiană largă, în stânga drumului, cum urci, se află cabana. Aflată în proprietatea Ministerului Apărării, construcţia nu este deschisă circuitului public.

Arbori de 260 de ani

Drumeţul care se abate de pe firul pârâului Tarcău pentru a urca, de la confluenţă, pe lângă pârâul Goşman, poate admira arbori, îndeosebi molizi, care au vârste între 140 şi 260 de ani. Trunchiurile lor au diametrul de un metru şi jumătate, iar înălţimea poate ajunge până la 60 de metri. Copacii seculari sunt o raritate în România, iar aici au supravieţuit atât timp pentru că zona e inclusă în Rezervaţia forestieră Goşman. Aceasta se întinde pe 173 de hectare, iar în aria protejată orice activitate umană e interzisă.

Copacii cresc aici ca într-o pădure primordială, în care peste cei căzuţi se ridică alţii tineri, într-un ciclu natural netulburat. Alături de uriaşii bătrâni îşi caută drumul spre lumină vlăstare tinere de molid, brad, fag, ulm, paltin de munte, alun şi scoruş. Cei care doresc să viziteze rezervaţia pot urma traseul marcat cu un triunghi roşu încadrat într-un triunghi alb.

Vânătorii străini, atraşi de trofeele-record

Fântână din Ardeluţa  Foto: Adevărul

Pe versantul opus celui pe care se află rezervaţia forestieră Goşman, după ce săriţi pârâul şi urcaţi pieptiş panta, ajutându-vă de o balustradă din trunchiuri subţiri de brad, ajungeţi la un observator de vânătoare, construit din bârne de lemn. Foişorul are o scară mobilă pe care puteţi urca la nivelul superior, iar aceasta poate fi înlăturată pentru a împiedica accesul animalelor sălbatice. În jurul unor resturi de ştiuleţi de porumb aduşi de vânători ca momeală, sute de urme de urs au rămas întipărite în zăpada proaspătă.

Tehnicianul silvic Sorin Bobu se mândreşte că pădurile pe care le are în grijă au un vestit fond de vânătoare de cerb, urs şi de mistreţ. Faima trofeelor atrage vânători din Franţa, Austria, Germania sau Italia.

Rezervaţia de cocoşi-de-munte

Continuând urcuşul pe valea Goşmanului şi urmând traseul marcat ajungeţi la zona de protecţie pentru cocoşii-de-munte din rezervaţia faunistică Brateş. Pasăre foarte sperioasă, cocoşul de munte poate fi văzut foarte rar în natură. În perioada de împerechere, numită rotit, are un comportament care favorizează apropierea de el. Această perioadă începe la jumătatea lunii aprilie şi ţine până la jumătatea lunii mai.

Atunci, dintr-un arbore înalt, pe întuneric, cocoşul cheamă găinile cu un sunet specific, după ce îşi întinde gâtul, îşi lasă aripile, îşi umflă penajul şi îşi desface coada în evantai, etalându-şi frumuseţa culorilor vii. În acest moment, ochii i se acoperă, urechile i se înfundă şi, pentru câteva clipe, el nu mai vede şi nu mai aude nimic. Cei care au multă răbdare pot  să avanseze în cele câteva secunde, ascunşi după trunchiuri, până la limita vizibilităţii şi să admire cocoşii.

Excursii şi alpinism

LOCALIZARE. Comuna Tarcău se află la 4 kilometri de oraşul Bicaz şi la 22 de kilometri de Piatra Neamţ. Se întinde la poalele munţilor Tarcău şi Goşman, pe o suprafaţă de 40.000 de hectare, ocupată în mare parte de pădure, întrucât pe teritoriul ei există două ocoale silvice de stat. Intravilanul ocupă doar 201 hectare.

ACCES. Tarcău are staţie CFR pe linia Piatra Neamţ-Bicaz.Acesul auto se face pe DN15.

CAZARE. Puteţi opta pentru cabana de vânătoare Teiuş, aflată pe malul pârâului Brateş, la doi kilometri de confluenţa acestuia cu Tarcăul. Are doar şase paturi, în trei camere, încălzite cu lemne şi sobe de teracotă. Rezervări la telefon 0233-211696, Direcţia Silvică Piatra Neamţ. În zonă există şi numeroase pensiuni. La pensiuni, cazarea costă între 50 şi 70 de lei pe zi, cu mic dejun inclus.

AGREMENT. Drumeţii, alpinism, pescuit, vânătoare, plimbări cu sania, excursii la barajul de la Bicaz, mănăstirile Pângăraţi, Bistriţa, la Cheile Şugăului, Cheile Bicazului şi la Lacu Roşu.

INFORMAŢII. Mai multe date despre această zonă găsiţi pe site-urile www.tarcau.ro, perlatarcaului.ro şi ardeluta.ro.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: