VIDEO Colţ de rai: Evantaiul de poteci din Cheile Latoriţei

Pe drumurile de munte din zona Ciunget, lângă Voineasa, sunteţi oaspetele naturii neatinse. Complexul cabanier Petrimanu este „cartierul general“ pentru turiştii care poposesc în zonă. De aici, potecile de munte se răsfiră, ca într-un evantai, în toate direcţiile.

Ştiri pe aceeaşi temă

Până la indicatorul care arată intrarea pe Valea Latoriţei rămâne în urmă Valea Lotrului, cu cetele de copiii care aşteaptă în staţiile de autobuz ca să ajungă în satele răsfirate pe crestele munţilor. Pe DN 7A (Brezoi-Voineasa-Petroşani) trec căruţe pline cu fân, dar şi maşini încărcate cu buşteni care alimentează făbricuţele de prelucrare a lemnului. Ajunşi în Malaia, unde Latoriţa se varsă în Lotru, daţi de un indicator care vă arată drumul spre satul Ciunget (cunoscut şi sub numele Ciungetu) şi porniţi în amonte pe firul apei.

Citiţi şi:

VIDEO Colţ de rai: Prejmer, „satul cu 1.000 de izvoare“

VIDEO Colţ de rai: Cu drag, din  Valea Drăganului

După ce treceţi de hidrocentrala Ciunget, intraţi în inima cheilor. Drumul pe care urca anevoios maşina se îngustează, iar în curbele strânse trebuie să încetiniţi şi să claxonaţi pentru că oricând vă puteţi trezi „în braţe" cu un camion încărcat cu lemne care vine din sens opus, dintr-o curbă. E un drum cu peripeţii, solicitant, dar merită efortul: sunteţi într-o arie protejată, iar pe marginea drumului care se strecoară printre Munţii Căpăţânii şi Munţii Latoriţei izvoarele au îngheţat în curgerea lor, formând stalactite superbe.

„Cheile Latoriţei sunt considerate de dificultate medie sau avansată şi au o frumuseţe inconfundabilă. Pe Vârful Târnovu, din Munţii Căpăţânii, dar şi pe calcarele din stânga pârâului Latoriţa, există câteva peşteri care nu sunt destinate circuitului turistic, fiind în cercetare", spune salvamontistul Mircea Lera, dependent de aceste locuri.

Un bucureştean, singur pe munte

Cabana Petrimanu e un loc potrivit pentru un sejur liniştit


La cabana Petrimanu, acum ruinată, liniştea e deplină. Doar Vila Energeticienilor mai adună, din când în când, lucrători din domeniu care vin să se recreeze. În spatele cabanei se află cantonul pădurarilor Romsilva, iar la 500 de metri mai încolo apar cele două cabane, botezate Tudor şi Tudoriţa, care alcătuiesc Complexul Tudor Petrimanu, deţinut de Ion Niţă.

În vârstă de 66 de ani şi bucureştean de origine, acesta s-a stabilit aici în urmă cu 20 de ani. „Sunt singurul locuitor al muntelui pe o distanţă de 25 de kilometri. Am lucrat în comerţul exterior şi cunoşteam zona încă din 1978. Am părăsit definitiv lumea agitată a Capitalei şi am venit să duc o viaţă tihnită în acest imperiu al zăpezilor. Nu există nici urmă de poluare, iar apa şi aerul sunt excelente", spune Ion Niţă.

Complexul Petrimanu este „cartierul general" pentru turiştii care poposesc în zonă. Lacul Petrimanu, pe care-l poţi admira de pe terasele cabanelor, e o tentaţie irezistibilă pentru pescari. Legendele spun că aici era cândva „Plaiul haiducilor", locul în care aceştia îi atacau pe transportatorii de aur din minele de la Baia de Aramă.

Bătrânii din satele învecinate povestesc că în zonă sunt îngropate comori, iar pe locul unde se află acum lacul Petrimanu, pe malul Latoriţei, îşi aveau loc de popas păstorii veniţi din zona Vaideeni. Există şi un frumos şi vechi cântec popular, „Latoriţă apă mare, ia voinicul de-a călare", pe care oamenii locului încă-l fredonează.

Vuietul apei

Casele din vale sunt răsfirate pe firul Latoriţei

De la cabanele Tudor Petrimanu, potecile de munte se răsfiră, ca într-un evantai, în toate direcţiile. Unele trasee turistice urmează văile pâraielor, precum Rudăreasa sau Repedea. Iubitorii muntelui pot face trasee de o oră, iar cei mai experimentaţi şi mai rezistenţi se pot aventura pe rute de 10-12 ore. Mergeţi la lacul Galbenu, apoi, la doi kilometri mai sus, veţi admira cascada naturală „Moara dracilor". Apa care cade în trepte pe stânci de la o înălţime de 40 de metri produce un vuiet impresionant.

Dacă urcaţi de la Petrimanu spre Cheile Olteţului, puteţi să mai bateţi cale de un kilometru şi s-o luaţi pe drumul forestier care duce la Polovragi şi la Peştera Muierii. Drumul are 30 de kilometri, dar pe scurtătură puteţi ajunge în patru ore. Tot de la Petrimanu puteţi face un traseu de 10 ore spre Vidra, trecând peste vârfurile Puru, Turcitu şi Pietrele. Temerarii pot ajunge şi la Iezer, în Munţii Latoriţei, la lacul Muntinu, iar cam în cinci ore, doar dus, se ajunge la lacul Gâlcescu.

Pe Vârful Negovanu, unde se află prima staţie eoliană din România, se găsesc, la 1.960 de metri altitudine, pajiştile de rododendroni, flori roşii, protejate şi declarate monumente ale naturii. Flora şi fauna locului sunt diversificate. Aici trăiesc pârşi (mamifer cu înfăţişare între veveriţă şi şoarece), jderi, râşi, lupi, urşi, cerbi şi, pe vârfurile ascunse, caprele negre. Se spune că la o vânătoare pe Muntele Galbenu, la Zănoguţa, ar fi împuşcat Nicolae Ceauşescu cel mai mare urs din ţară.

"Am părăsit definitiv lumea agitată a Capitalei şi am venit să duc o viaţă tihnită în acest imperiu al zăpezilor. Nu există nici urmă de poluare, iar apa şi aerul sunt excelente."
Ion Niţă
66 de ani

Cea mai mare hidrocentrală de pe râurile din ţară

809 metri este înălţimea căderii de apă  de la hidrocentrala Ciunget



Construirea hidrocentralei Ciunget a început în 1966. Primul grup al unităţii a fost pus în funcţiune în 1972, iar ultimul în 1975. Centrala, o construcţie subterană aflată la 140 metri adâncime, are o putere de 510 MW, este cea mai mare de pe râurile interioare din România şi a doua ca sursă de energie hidroelectrică, după Porţile de Fier I.

Ea foloseşte apa din barajul de acumulare Vidra, care este dirijată printr-o reţea de galerii cu o lungime de 13.719 metri, căderea apei măsurând 809 metri înălţime. „Am intrat de trei ori prin conducta principală pe unde are loc căderea de apă din baraj, conductă aflată la 170 de metri sub castel. Aerajul este foarte puternic, iar condiţiile de siguranţă au fost extreme. Hidrocentrala Ciunget este un adevărat briliant al energeticii mondiale", povesteşte salvamontisul Mircea Lera.

În timpul construcţiei hidrocentralei, Munţii Latoriţei au fost populaţi de mii de constructori veniţi din toată ţara. Localnicii povestesc că pe Cheile Latoriţei au funcţionat o şcoală, un dispensar şi un post de poliţie.

Când ieşi din Ciunget, satul de munte cu cea mai mare putere energetică din ţară, se văd coşurile încă fumegânde ale locuinţelor, iar un miros plăcut, de lemn ars, te îndeamnă parcă să te întorci în aceste ţinuturi unde iarna domneşte în pace.

La pescuit de păstrăvi pe lacul Petrimanu

LOCALIZARE. Satul Ciunget (Ciungetu) se află lângă staţiunea Voineasa, la 65 de kilometri distanţă de Râmnicu-Vâlcea şi la 120 de kilometri de Sibiu.

ACCES. Cu maşina mergeţi pe DN 7 (E81) Râmnicu-Vâlcea - Sibiu, apoi pe DN 7A, prin Brezoi-Voineasa-Petroşani. Cu trenul puteţi ajunge până în gara Lotru, apoi cu autobuzul până în oraşul Brezoi, iar de aici, cu mijloacele de transport în comun care au destinaţie staţiunea Voineasa. Din Râmnicu-Vâlcea puteţi lua autocarele directe spre Voineasa, însă, ca şi în cazul celor care pleacă din Brezoi, trebuie să coborâţi în localitatea Malaia, în dreptul indicatorului spre Ciunget. De aici, cei şapte kilometri până în Ciunget îi veţi străbate cu  maşinile localnicilor sau pe jos.

CAZARE. Pensiunea Ciobănelu (trei margarete) are 24 de camere şi apartamente şi toate facilităţile solicitate de turişti, inclusiv internet wireless. Cazarea aici costă 80 de lei pe zi în camere twin şi 120 de lei pe zi în camere duble matrimoniale. Complexul Petrimanu are 36 de locuri în două cabane cu confort de două stele, iar cazarea costă între 80 şi 100 de lei pe zi pentru o cameră dublă.

AGREMENT. Drumeţii pe traseele din zona protejată, spre staţiunea Voineasa, lacul Galbenu, hidrocentrala Ciunget, cascada Moara Dracilor, Cheile Olteţului, Peştera Muierii şi Vidra, plimbări cu sania şi pescuitul de păstrăvi în lacul Petrimanul.

INFORMAŢII. Mai multe date despre zonă şi despre cazare găsiţi pe site-urile alpinet.org, turistinfo.ro, infopensiuni.ro, petrimanu.ro.


citeste totul despre: