Urmele care trădează
0
Criminaliştii specializaţi în chimie lucrează la foc continuu. Analizează particule ce nu se văd cu ochiul liber, adesea decisive pentru un caz. Urme de mercur în ţigări, microurme de vopsea pe o haină, minuscule particule de metal - toate pot fi indicii-cheie în cazuri de omor.
Urmele care se văd, dar şi cele pe care ochiul uman nu le sesizează ajung la laboratorul de expertize fizico-chimice de la Institutul de Criminalistică. Este singurul laborator de chimie judiciară din ţară. Aici lucrează 14 experţi. De cele mai multe ori contra cronometru. Nu prea au timp să facă pauză.
Experţii sunt obişnuiţi să caute acul în carul cu fân. Se întâmplă adesea ca rezolvarea unui caz să ţină de analiza unor particule pe care nu le vedem cu ochiul liber. Specialiştii ştiu însă că orice contact, indiferent cât de uşor, lasă o urmă.
Este un principiu postulat în secolul al XX-lea de criminalistul Edmond Locard (1877-1966), directorul primului laborator de criminalistică din istorie, deschis la Lyon, Franţa. Esenţa acestui principiu se aplică cercetării la faţa locului, cu care infractorul a venit în contact.
Particulele de pe glonţ
„În momentul în care glonţul penetrează o haină sau orice altceva, inclusiv pielea umană, în funcţie de distanţa de la care s-a tras, în jurul orificiului apar o serie de urme secundare ale împuşcăturii - microurme de anumite metale", afirmă comisarul Mihai Stoica de la Institutul de Criminalistică.
„Putem spune dacă s-a tras cu arma respectivă. Se iau urmele de pe ţeavă şi se compară cu cele din jurul orificiului din haină sau din piele", adaugă acesta. Experţii nu pot spune însă în urmă cu cât timp s-a întâmplat; dacă s-a tras acum o săptămână cu acea armă sau acum o lună. Nu s-a ajuns la această performanţă nici măcar la nivel mondial.
Microscopul electronic poate mări imaginile particulelor chiar şi de 300.000 de ori
Un caz bizar
Comisarul Georgeta Andreescu spune că uneori situaţiile cu care se confruntă sunt ieşite din comun. Una dintre acestea i-a rămas în minte. „În judeţul Prahova a avut loc un caz mai special. Se fura dintr-o conductă de ţiţei aflată în câmp. Poliţiştii au stat la pândă o zi, două, trei... până când au văzut că se apropie o maşină. Veniseră unii să fure petrol şi poliţia i-a prins în flagrant. Erau trei indivizi", îşi aminteşte aceasta.
„Doi dintre ei au reuşit să fugă. Poliţia i-a somat o dată, de două ori, iar a treia oară a tras. Prin maşină. Unul dintre hoţi a fost atins în mână", spune Andreescu. „Omul s-a dus la spital şi a declarat că se plimba şi el pe câmp şi un glonţ a nimerit direct în mâna lui.
Imediat, chirurgul a chemat poliţia să constate. Numai firesc nu e să găseşti gloanţe rătăcite prin mâinile oamenilor. În plus, medicii sunt obligaţi să raporteze astfel de cazuri", a adăugat comisarul.
În cele din urmă, poliţiştii au găsit maşina. Au trimis la laboratorul de chimie probe luate de pe orificiul făcut de glonţ în maşină - pelicule de vopsea şi de metal - şi glonţul din mâna individului. „Glonţul a luat vopsea în vârf când a trecut prin maşină. Iar proiectilul este din cupru. Astfel, pe maşină au rămas şi particule de cupru. Pe ambele s-au găsit microurme cu aceeaşi compoziţie chimică", încheie comisarul Georgeta Andreescu.
Comisarul Mihai Stoica povesteşte că i-a rămas în minte un caz care a fost rezolvat graţie isteţimii unui coleg criminalist.
Heroina din dulap
„Pe baza unei informaţii, poliţia a făcut o percheziţie la cineva acasă şi a găsit în dulap două kilograme de heroină. Omul a zis că a închiriat apartamentul în urmă cu două-trei zile, că abia s-a mutat şi că nu a umblat în toate dulapurile, aşa că nu are de unde să ştie ce e acolo. Era un alibi destul de credibil", relatează Stoica.
„Dar un criminalist isteţ i-a luat toate depozitele de sub unghii şi ni le-a trimis nouă. Şi am găsit urme de heroină. Deci, atinsese pachetul", conchide comisarul.
Dotare tehnică
Chimiştii care lucrează la Institutul de Criminalistică spun că dacă nu ar avea aparatură, ar fi legaţi de mâini şi de picioare. La nivelul Poliţiei s-au făcut eforturi pentru ca laboratorul să fie bine dotat. Astfel, pe lângă un spectrofluorimetru de raze X, specialiştii au şi un microscop electronic în valoare de aproape o jumătate de milion de euro. De un astfel de aparat mai beneficiază cei de la Institutul Naţional de Expertize Criminalistice ce ţine de Ministerul Justiţiei.
Microscopul electronic are capacitatea de a mări de 300.000 de ori. „Având în vedere că ne aflăm la etajul 4, din cauza vibraţiilor, la acest microscop probele se pot mări de doar 80.000 de ori. Dar este suficient", afirmă Georgeta Andreescu.
La furat de cabluri
Criminaliştii spun că „la noi în ţară se fură orice - de la cabluri şi ţevi la locomotive, ce se sustrag bucată cu bucată pentru fier vechi".
„La CFR cablurile sunt de cupru şi astea se fură într-o veselie. În ultima perioadă, mai ales la ţară, se fură în disperare cablurile de la Romtelecom", spune comisarul Mihai Stoica.
„Fură cablurile şi le ard pentru că acestea au în interior o manta de aluminiu pur. Apoi, toate firişoarele care sunt într-un cablu Romtelecom - între 100 şi 300 -, sunt din cupru pur. După ce termină aceste «operaţiuni», hoţii vând cupru şi aluminiu", explică Georgeta Andreescu.
Criminaliştii de la chimie judiciară au de analizat şi probe din cazuri în care o persoană o ucide pe alta dându-i să fumeze o ţigară cu mercur sau să mănânce o farfurie de ciorbă cu otravă. Specialiştii îşi amintesc că până prin anul 2000 în trenuri se comiteau „furturi cu diazepam". „Infractorii ăştia au un fler fantastic. Veneau oameni din străinătate, îi «citeau», intrau în vorbă cu ei, le dădeau ceva să bea şi în băutură era diazepam. Îi lăsau fără nimic. Prostituatele mai fac şi acum chestia asta", povesteşte Stoica.
De exemplu, specialiştii au avut un caz în care soţia i-a administrat soţului său diferite medicamente cu scopul de a-l ucide. Văzând că soţul a murit, femeia a anunţat autorităţile.
La autopsie s-a constatat însă că moartea soţului a fost violentă şi că a fost cauzată de o insuficienţă cardiorespiratorie acută, generată de o intoxicaţie cu benzodiazepină.
De la faţa locului au fost ridicate mai multe căni ce au fost trimise spre expertizare. În urma analizelor de laborator ale materialelor puse la dispoziţie, s-a constatat că urmele şi microurmele de substanţă de culoare albă, evidenţiate în interiorul şi pe suprafaţa exterioară a uneia dintre căni conţine, printre altele, un tranchilizant din clasa benzodiazepinelor.
„Dormim cu telefonul la capul patului"
Criminaliştii care lucrează la laboratorul de chimie spun că atunci când se uită la seriale poliţiste gen CSI - Crime Scene Investigation se regăsesc în poveste. „Mă uit la astfel de filme şi nu mi se pare nimic extraordinar. Asta pentru că şi noi facem acelaşi lucru", afirmă Georgeta Andreescu. De cele mai multe ori lucrează la foc continuu. „Când trebuie să punem în evidenţă microurmele de pe o haină, poate dura o zi sau două. Noi dormim cu telefonul la capul patului. Putem fi chemaţi oricând", adaugă ea.
Comisarul Mihai Stoica atrage însă atenţia că la noi în ţară există o serie de deosebiri faţă de ce vedem în seriale. „Noi avem o altă organizare. De pildă, nu suntem chemaţi în instanţă ca experţi. Acum a început să se întâmple şi asta. Dar timid. Până în 2002 nu am avut voie pentru că aveam statut de militari. Din 2002 suntem funcţionari publici cu statut special", explică el. În ceea ce priveşte impactul psihologic pe care îl are meseria asupra lor, criminaliştii specializaţi în chimie spun că nu au cum să fie afectaţi pentru că adesea se limitează la a analiza probe.
Totuşi, spune comisarul Georgeta Andreescu, se întâmplă ca uneori să vadă lucruri cutremurătoare. „Când primesc pantofi de copii de pildă, ai unor copii de vreo doi ani, şi ştiu că este vorba de omor... mi se rupe inima", spune femeia.
Se încarcă comentariile...
