Un singur adapost pentru femei batute si umilite in familie

Georgeta doarme noapte de noapte cu satarul sub perna, de frica barbatului ei. De 21 de ani, ea incaseaza zilnic pumni in burta, picioare in gura si batai cu coada de la matura, cu tigaia sau cu

Georgeta doarme noapte de noapte cu satarul sub perna, de frica barbatului ei. De 21 de ani, ea incaseaza zilnic pumni in burta, picioare in gura si batai cu coada de la matura, cu tigaia sau cu sticla de vodca. Atunci cand nu mai poate si nu mai poate, ia copilul de mana si fuge pe strazi, dormind prin scari de bloc sau prin ghene de gunoi. Valentina are fata tumefiata si gangaveste cu greu cateva cuvinte: "Am slabit de nu ma mai recunosc vecinii... nu mai am tinere de minte... nu mai mananc, nu mai dorm... Mi-a zis ca ma omoara, ca-mi da una de nu ma mai scol." Cand o batea, sotul ei o tinea strans de gat, pentru ca vecinii sa nu o auda tipand. Mai nou insa, nu mai are frica de nimic: o alearga si pe strada, in vazul lumii. La randul ei, Ileana traieste de 16 ani, necununata, cu un barbat care vede gandaci si mitraliere, aude voci ca Ioana d'Arc si crede ca pe concubina lui au transformat-o in robot niste indivizi care vor sa il omoare. ""Fa, jigodia dracului, pe unde ai intrat, ca eu nu te-am vazut? Te-ai teleportat, ai?", imi spune de fiecare data cand intru in curte", se plange ea disperata. Fost inginer constructor, concubinul ei nu a pus niciodata picatura de alcool in gura, singura explicatie care ramane pentru comportarea sa fiind o boala psihica. Pentru a-l interna la Balaceanca, Ileana ar trebui sa plateasca 7 milioane asigurari de sanatate, intrucat el nu mai are de mult serviciu. In plus, ar avea nevoie de acceptul pacientului, care nu admite ca ar fi bolnav. Avand o imaginatie mai bogata decat a altora, sotul Valeriei nu se multumeste sa o loveasca, ci o supune si unor torturi rafinate: dupa ce a invinetit-o cu manerul unui cutit, el a pus-o sa defileze prin casa cu un sac de cartofi in spate, apoi sa-i prepare cartofi prajiti, timp in care el ii cara pumni in stomac. Femeia s-a ales cu trei coaste rupte, iar altadata a fost dusa cu Salvarea cand, dupa un proaspat avort, a trebuit sa spele rufe si, desi era in prag de septicemie, sotul i-a zis ca n-are "nici pe dracu'" si s-a dus sa joace barbut in parc. Ajunse la capatul suferintelor, disperate, toate aceste femei au incercat sa faca ceva sa scape de sub teroare. La politie sau la tribunal au descoperit insa ca le asteapta alt calvar. "Nu e nimeni taiat, nu e nimeni mort, cum dovediti dumneavoastra acuzatiile?", a intrebat-o sectoristul pe Gica, o tiganca cu patru copii, toti premianti, care a sesizat sectia de politie de nenumarate ori ca sotul ei sparge usa peste ea si copii, daca incearca sa se adaposteasca de pumnii lui. Vecinilor le e si lor frica si cu greu accepta sa vina ca martori in procesul de divort pe care femeia l-a intentat. Pana cand acesta se va finaliza, nici macar copiilor nu li se poate gasi un adapost. Ancheta sociala a Protectiei Copilului poate dura la nesfarsit, ne spune avocata care o ajuta, gratuit, pe Gica. Chiar daca divortul se va pronunta, legislatia romaneasca nu prevede ordine de restrictie, ca in Occident, care sa-l impiedice pe agresor sa mai viziteze (si sa mai bata) victima. In cartierul Titan din Bucuresti functioneaza "Centrul pentru Prevenirea Violentei in Familie", unde victimele pot beneficia de sprijin psihologic si juridic si unde functioneaza si numarul de urgenta 983. La Apaca exista de asemenea un astfel de centru, care are si un adapost unde femeile se pot refugia pentru o perioada. Cererile depasesc insa cu mult capacitatea acestuia. In tara, femeile trebuie sa-si duca singure crucea. Dincolo de asta, problema este si mai greu de rezolvat. De multe ori victima nu are unde sa stea si este lipsita de venituri si, chiar daca divorteaza, este silita sa ramana tot sub acelasi acoperis cu agresorul. Insasi procedura de trimitere in judecata sau de emitere a unui ordin de interdictie este complicata si de durata. Specialistii in domeniu avertizeaza totusi victimele ca este esential ca ele sa faca reclamatie, pentru ca in multe cazuri agresorul se sperie si se "cuminteste" sau, de la caz la caz, pot primi sprijin sub diverse forme.