Ultima noapte de vacanţă, întâia zi de rutină

Concediul poate fi o binecuvântare, dar finalul său şi transformarea zilelor liniştite în rutină pot lovi din plin, aducând depresii şi zile stresante. Odată terminat sezonul estival, s-au încheiat şi majoritatea concediilor. Revenirea la ritmul obişnuit este mai grea decât pare, iar mulţi angajaţi sunt marcaţi de efectele „şocului postconcediu“.

Prima dimineaţă de după concediu. Zilele de relaxare din vacanţă s-au terminat, iar trezitul când soarele e deja sus este doar o amintire. Şocurile sunt multe. Bagajul stă nedesfăcut în mijlocul camerei, iar căutarea unei cămăşi potrivite pentru revenirea la muncă este mai dificilă decât oricând. Cu ochii cârpiţi de somn, încercăm să reintrăm în ritm. Unii îşi lasă nisipul în încălţăminte pentru încă o săptămână, doar ca să-şi amintească de momentele fericite şi fără griji de pe plajă. Odată ajunşi la muncă, pe mulţi îi aşteaptă tirania e-mailului, aglomerat de mesajele neverificate de câteva săptămâni. Toată această apatie şi tristeţe a fost denumită de specialişti „şoc post-concediu".

Readaptare dificilă

Pentru Diana B., din Bucureşti, revenirea la muncă după opt zile de concediu, petrecute pe litoral, a fost un coşmar. „Prima zi după concediu a fost groaznică. Am ajuns abia luni în Bucureşti, iar a doua zi eram la muncă", spune Diana. Dificultatea de adaptare a fost mare şi pentru că lucrează în mass-media, iar de-a lungul celor opt zile a decis să nu citească presa şi nici să nu se uite la televizor. „Nu ştiam nimic din ce s-a întâmplat. Toată lumea din birou era activă, iar eu nu înţelegeam de ce".

Deşi specialiştii recomandă ca după un concediu perioada de recuperare să dureze de la câteva zile, până la 150 % din timpul petrecut în vacanţă, aceste lucruri devin utopii în realitate. Adaptarea trebuie făcută în câteva zile sau chiar în ziua revenirii. „În ritmul normal de lucru am intrat abia după vreo trei zile, când m-am pus la curent cu ultimele evenimente şi am fost la acelaşi nivel cu colegii", a mai spus Diana B.

Iluzii spulberate

Situaţia Dianei este una uşoară, dacă o comparăm cu povestea Danei P., din Vălenii de Munte (Prahova). Tânăra, în vârstă de 23 de ani, a plecat într-un concediu extins, de cinci săptămâni, la părinţi, în Spania. Până să-şi ia vacanţă, lucra cu jumătate de normă pe un post de corector de texte la o firmă IT din Ploieşti. „Înainte să plec în concediu am vorbit cu şeful meu şi am convenit ca, după ce mă întorc, să lucrez cu normă întreagă şi să am mai multe responsabilităţi. Pe parcursul celor cinci săptămâni mi-am făcut planuri: cum să-mi administrez banii din salariu, cum să-mi împart timpul", spune Dana.

Şocul revenirii nu a constat atât în greutăţile de concentrare la locul de muncă sau în programul încărcat. După cinci săptămâni de linişte în sânul familiei şi niciun contact cu cei de la muncă, revenirea a adus cu ea şi o surpriză neplăcută. „Deşi vorbisem înainte că programul se va schimba, acum ajung să merg mai rar decât înainte la muncă, să lucrez de acasă şi să mă întreb dacă voi mai avea salariu pentru puţinul timp pe care-l mai muncesc. Am ajuns să stau la mâna lor, neştiind dacă să caut altceva sau să merg mai departe cu actualul job", adaugă Dana.

Situaţiile de mai sus nu sunt o excepţie de la regulă. Peste 40% din angajaţii care se întorc din concediu suferă de „sindromul post-concediu", arată o analiză a psihologului spaniol Leonor Casalins, citată de cotidianul „El Mundo". De asemenea, un sondaj realizat de site-ul specializat în turism expedia.com.au a arătat că peste 30% din respondenţi au dificultăţi la revenirea din vacanţă. Astfel, angajaţii se simţeau obosiţi, stresaţi şi considerau că nu au avut ocazia să se relaxeze cu adevărat. De asemenea, numeroase studii au arătat că efectele unei vacanţe dispar după cel mult o săptămână.

Bioritmul, influenţat

Apariţia efectelor negative ale vacanţei asupra minţii şi organismului unei persoane poate fi explicată şi prin modificările bioritmului. Acesta este un concept impus de psihologi şi se bazează pe teoria că fiecare persoană traversează cicluri de 23 până la 33 de zile, care depind de regularitatea vieţii. Perioada este influenţată de obiceiuri, dietă sau chiar expunerea la lumină. În funcţie de aceste coordonate, starea fizică şi psihică a unei persoane se poate modifica. Astfel, Cary Cooper, specialist în psihologie organizaţională şi sănătate la Universitatea Lancaster (Marea Britanie), spune că vacanţele distrug ritmul cu care ne-am obişnuit. „Majoritatea oamenilor funcţionează în rutină, atât pe plan fizic, cât şi psihic. Vacanţele întrerup
cursul normal al vieţii şi acest lucru poate explica şi motivul pentru care 45% din oameni se îmbolnăvesc în vacanţă", susţine Cooper. 

Odihna eficientă

O parte dintre noi reuşesc să se readapteze uşor la serviciu, însă acest lucru depinde de cantitatea de odihnă pe care o acumulează în concediu. Conform specialiştilor, condiţia de bază este ca oamenii să doarmă mai mult decât în zilele obişnuite. Expertul în odihnă, somn şi performanţă, Matthew Edlund recomandă şi alte metode. Printre acestea se numără experimentarea unor noi feluri de mâncare, specifice locului unde ne petrecem concediul, alternarea activităţilor fizice cu cele mintale sau petrecerea unui timp mai îndelungat în natură. Potrivit lui Edlund, citat de site-ul psychologytoday.com, pentru o vacanţă reuşită este nevoie şi de renunţarea la lucrurile programate. „De multe ori trebuie să laşi neprevăzutul să lucreze", explică acesta.

Cum se manifestă şocul postvacanţă

Concediul este o rutină aşteptată de-a lungul anului, dar foarte puţini angajatori conştientizează că revenirea la muncă poate fi mai dificilă decât ar părea. După cum spune psihoterapeutul Ioana Dăncescu, nu mulţi angajatori ştiu de existenţa fenomenului numit şoc post-concediu. „Nici angajaţii poate nu au auzit de acest sindrom, deşi au resimţit după un concediu câteva dintre manifestările sale. Pentru a combate efectele negative ale revenirii din vacanţă, cel mai important este ca angajaţii şi angajatorii să fie informaţi.

„Astfel", consideră psihoterapeutul, „conştientizarea efectelor ce pot apărea din trecerea bruscă de la programul lejer la cel de muncă poate ajuta în găsirea unor soluţii pentru eficienţă". Dăncescu mai susţine că „fără a şti că este vorba despre un fenomen real, se pot prelungi simptomele, iar negându-le existenţa, ele se pot agrava".

Psihoterapeutul consideră că starea pe care o poate resimţi o persoană abia revenită din concediu se poate manifesta prin tristeţe, apatie, lipsă de chef, nostalgie, dificultăţi de concentrare sau tulburări ale somnului. De asemenea, pentru specialistul în Resurse Umane Monica Dona, melancolia de după zilele libere se poate maniesta prin întârzieri, amânări de sarcini sau pierderea atenţiei. Cu toate acestea, Ioana Dăncescu spune că „la fel cum nu fiecare divorţ înseamnă obligatoriu şi o depresie, aşa nu toate concediile vor duce la o stare proastă".

Colegii pot ajuta

Specialiştii consideră că, pentru a lupta cu efectele negative ale revenirii în rutină, sunt necesare anumite activităţi şi ajustări ale programului normal de muncă. „Un bun management al timpului şi o stabilire clară a priorităţilor te pot ajuta să revii la fluxul normal de activitate. De asemenea, actualizarea informaţiilor cu colegii care au preluat proiectele tale sau şedinţele pot ajuta pentru a fi la curent cu schimbările. Astfel, unele organizaţii au programe de back-up, prin care un coleg asigură suport pe operaţiunile angajatului aflat în concediu, pentru a facilita ulterior integrarea mai rapidă a acestuia", spune Monica Dona.

Zilele de după vacanţă nu înseamnă automat doar rutină şi muncă. „Exerciţiile fizice, plimbările în aer liber, dansul sau orice fel de mişcare pot ajuta o persoană. Importante sunt şi întâlnirile cu prietenii şi cu cei apropiaţi, pentru a menţine efectele benefice ale relaxării din vacanţă", consideră Ioana Dăncescu.

"Un bun management al timpului şi o stabilire clară a priorităţilor te pot ajuta să revii la fluxul normal de activitate.''
Monica Dona specialist Resurse Umane

10 sfaturi pentru a fi în formă după concediu

1. Despachetează imediat. Nu este nimic mai trist decât ca o persoană să se împiedice de bagajele din concediu pentru următoarele două săptămâni.
2. Simte-te bine. Dacă ai venit din vacanţă încărcat spiritual, nu trebuie să ţii starea pentru tine. O petrecere sau o ieşire în oraş cu prietenii ajută. 
3. Ia-o uşor. Nu trebuie să te oferi voluntar pentru proiecte prea mari la muncă. A ţinti sarcini mai multe şi mai uşoare, care oferă timp de gândire la viitoarea vacanţă, este o strategie folositoare.
4. Fii artistic. Trebuie să te inspiri din culorile care ţi-au plăcut în vacanţă. Redecorarea camerei sau schimbarea culorii unui perete poate fi o metodă de a mai rămâne pentru o perioadă în vacanţă.
5. Fii egoist. Cei care au avut concedii în familie au fost constrânşi să se supună voinţei majorităţii. Ei sunt cei care trebuie să apeleze la activităţi individuale: cursuri de yoga, jogging în parc sau, pur şi simplu, momente de relaxare ascultând formaţia favorită.
6. Foloseşte lumina. Unul dintre motivele pentru care ne simţim bine în vacanţă este faptul că petrecem mult timp în aer liber. O tranziţie mai uşoară după vacanţă poate fi făcută şi prin plimbări lungi prin parcuri.
7. Mănâncă sănătos şi odihneşte-te. În concediu multe persoane îşi permit să mănânce la restaurant, să încerce feluri de mâncare neobişnuite. Înapoi acasă, organismul trebuie obişnuit cu preparate sănătoase.
De asemenea, dacă ai fost lipsit de somn, trebuie să recuperezi în primele zile post-concediu.
8. Retrăieşte-ţi amintirile. Mulţi ar trebui să se gândească la faptul că sunt în continuare în vacanţă. Cea mai simplă metodă este să se uite la fotografiile din concediu sau pur şi simplu să închidă ochii şi să-şi reamintească clipele plăcute.
9. Nu te afunda în rutină. Orarul trenurilor sau cerinţele zilnice de la muncă nu pot fi schimbate, dar pentru o perioadă de timp, după o perioadă de repaos, trebuie încercate lucruri noi în fiecare zi: un fel de mâncare, un cocktail inedit.
10. Nu te simţi vinovat. Este normal să rămâi în urmă cu e-mailurile sau cu sarcinile de la muncă în timpul vacanţei. Preferabil ar fi să laşi laptopurile sau telefoanele mobile acasă şi să recuperezi când revii din concediu.