Tehnici de supravieţuire după vacanţa de vară

În concediu, avem tendinţa să ne răsfăţăm, dar revenirea acasă ne pune în dificultate financiară

Revenirea la serviciu în septembrie şi gaura în buget făcută de cheltuielile din concediu provoacă multor persoane stări depresive, insomnii şi nervozitate.

Să pleci în concediu este, fără dubiu, cea mai eficientă şi cea mai plăcută modalitate de a te elibera de stres. Problema este că, pe cât de relaxant este sejurul la mare sau la munte, pe atât de tensionată este perioada de după concediu. De vină pentru acest lucru este, pe de o parte, efortul de adaptare la ritmul de muncă, iar pe de alta, gaura în buget pe care o provoacă vacanţa şi restricţiile pe care ni le impunem pentru a-l readuce pe linia de plutire. Câţiva psihologi de la Universitatea Radboud din Olanda au urmărit cât durează beneficiile vacanţei pe care o aşteptăm un an întreg: doar două săptămâni. Atât de puţin timp trece până când bateriile ni se descarcă din nou şi stresul şi oboseala ajung la un nivel similar celui de dinainte de concediu.

Sindromul post-vacanţă

La revenirea din concediu, ne încearcă o mulţime de sentimente neplăcute, care merg de la tristeţe, anxietate, irascibilitate şi până la depresie. Psihologii au găsit un nume pentru a defini calvarul întoarcerii la serviciu: sindrom post-vacanţă. El se poate manifesta, de asemenea, prin lipsa poftei de mâncare, somnolenţă, capacitate scăzută de concentrare şi insomnii. Un studiu al Universităţii din Granada, Spania, susţine că sindromul post-vacanţă este întâlnit la 35% din persoanele active profesional.

Amalia Toader (28 de ani) este specialist marketing, şi pentru ea revenirea din vacanţă toamna coincide cu un volum mare de muncă. „În ultimele zile de concediu încep să mă gândesc tot mai des la ce mă aşteaptă la serviciu. Îmi impun mereu să nu mă gândesc până în clipa în care ajung la muncă, dar nu mă pot abţine. În duminica de dinainte de serviciu mă simt foarte tensionată şi am palpitaţii", povesteşte Amalia.

Aceste trăiri nu le au însă doar adulţii, ci şi copiii de vârstă şcolară şi adolescenţii. În perioada premergătoare începerii şcolii, mulţi dintre ei acuză stări de rău fizic şi/sau devin apatici. Părinţii lor se îngrijorează adeseori pentru ei şi ajung chiar să consulte medici pentru a descoperi sursa problemelor de sănătate.

De ce depăşim bugetul de concediu

Sindromul post-vacanţă este declanşat şi de problemele financiare care ne aşteaptă ulterior. Cum socoteala de acasă nu prea se potriveşte cu cea din concediu, se întâmplă de multe ori să depăşim bugetul calculat înainte de plecare, fie din cauză că preţurile sunt mai mari decât cele estimate, fie pentru că, odată ce ne-am relaxat, începem să facem extravaganţe. Aşa gândeşte şi Georgiana Stroescu (37 de ani), care, la fiecare astfel de ieşire, cheltuieşte banii puşi deoparte pentru situaţii de urgenţă.

„Câteodată m-am şi împrumutat de la prietenii cu care am fost în concediu. Mă gândesc că aş putea să mă răsfăţ şi eu puţin mai mult decât de obicei şi îmi calculez că o să mă abţin de la orice când mă întorc acasă. Problema este că mă descurc foarte greu apoi cu facturile, cu mâncarea şi cu toate celelalte cheltuieli, dar niciodată nu mă învăţ minte", spune Georgiana.

Psihologul psihoterapeut Lena Rusti ne explică de ce avem această tendinţă de a ne răsfăţa în vacanţă mai mult decât ne permite bugetul: „Când descoperim starea de bine, ne dezinhibăm şi ne deresponsabilizăm. Aşa ajungem să ne spunem «O viaţă am! M-am descurcat eu cu banii şi în situaţii mai rele», gândindu-ne că vom găsi soluţii de a acoperi datoriile odată ce revenim din concediu".

Copiii îşi intră în ritm încetul cu încetul

Cea mai bună metodă de a ajuta copiii să depăşească sindromul post-vacanţă este să-i deprindem cu rutina pe care o aveau în timpul anului şcolar. Această rutină le oferă celor mici un sentiment de siguranţă care îi ajută să facă faţă mai uşor noilor provocări. În cele două săptămâni care au mai rămas până la începerea şcolii, trebuie să reglaţi programul de somn al copilului conform programului de şcoală, cu aceleaşi ore de culcare şi de trezire.

De asemenea, faceţi câteva recapitulări uşoare din materiile de anul trecut. Sau altă metodă de a-i face copilului trecerea mai uşoară de la vacanţă la şcoală este să mergeţi cu el la cumpărăturile care ţin de şcoală: rechizite, uniforme etc. Foarte important este să îl lăsaţi, pe cât posibil, să-şi aleagă singur toate aceste obiecte, pentru că va fi mai încântat să le folosească ulterior.

2 săptămâni durează până când relaxarea dobândită în concediu dispare complet.

"Când descoperim starea de bine, ne dezinhibăm şi ne deresponsabilizăm. Aşa ajungem să ne spunem «O viaţă am! M-am descurcat eu cu banii şi în situaţii mai rele»."
Lena Rusti psiholog psihoterapeut

Cum reglezi bugetul

- Întocmeşte o listă cu datoriile fixe lunare pe care le ai: facturi la utilităţi, rate la bancă, asigurări de sănătate sau pentru maşină, benzina etc. Selectează-le apoi pe cele care nu pot fi amânate sub nicio formă şi plăteşte-le mai întâi pe acestea.

- Pune pe hârtie cheltuielile mici, dar prea puţin utile pe care ai putea să le elimini de pe listă, cum ar fi revistele sau cele trei cafele pe care le bei zi de zi.

- Propune-ţi să te limitezi la o singură modalitate de distracţie pe săptămână: o ieşire la terasă cu prietenii, un singur film la cinema sau un concert.

- Dacă ai copii, caută modalităţi mai ieftine de distracţie pentru ei şi impune-ţi să îţi înfrânezi pentru o perioadă impulsul de a le cumpăra mereu lucruri noi.

Cum să te readaptezi la muncă

- Dormi suficient în primele zile de la începerea serviciului. Te vei trezi mai uşor dimineaţa şi nu vei fi letargic în prima parte a zilei.

- În prima zi de lucru, restabileşte mai întâi contactul cu colegii, nu cu sarcinile de serviciu. Atmosfera plăcută de la începutul zilei îţi va da ceva mai mult elan.

- Întocmeşte o listă, cel puţin mentală dacă nu pe hârtie, cu sarcinile care trebuie rezolvate urgent în prima zi de lucru şi cu cele care pot fi amânate.

- Stabileşte-ţi câteva obiective pentru această toamnă. Propune-ţi, de exemplu, să faci mai multe eforturi pentru a promova. Dacă ştii că trebuie să atingi un obiectiv, vei avea mai multă energie şi vei fi mai motivat.