Sunt pregătit

Alimente: Douăzeci de kile de cartofi albi. (20 x 4 lei = 80 lei) Poate găsesc mai ieftin la supermarket. Am grijă să nu fie vreunul mucegăit. Zece kile de ceapă galbenă. Atenţie să nu fie una putrezită!

Zece kile de fasole albă. Să nu aibă gândaci. Cinci kile de morcovi, cinci de ardei capia, poate a apărut spanacul în piaţă, deşi e mai scump, dar e mai bun decât ăla congelat la pungă de la supermarket. Cinci kile de untdelemn, orez, făină albă şi zece de mălai. Să pun 20 de mălai, mămăligă de-a noastră!

Carne: Fără carne. Carnea e periculoasă. Mai bine cumpăr un cocoş viu şi trei găini vii, le ţin în cadă, le tai pe rând, cum făceau ai mei în anii ʼ70, spăl cada, arunc penele şi intestinele în closet, trebuie să cumpăr ceva de desfundat ţevile. Fără ouă, dar merge un caşcaval ieftin, două-trei roţi.

Băutură: Şase sticle de votcă şi 10 litri de vin roşu, Merlot, vărsat, podgorie Moldova. Fără bere, berea e o băutură neserioasă, „se sparge în figuri“ cu atâtea reclame, berea aduce ghinion în asemenea situaţii, mai bine opt votci şi 20 de litri de vin. Roşu.

Igiena: Trei kile de detergent de rufe, 40 de role de hârtie igienică, şase săpunuri, patru tuburi de pastă de dinţi, gel de duş... Fără gel de duş, nu e vreme de scliviseli. Renunţ la bărbierit, nu mă vede nimeni, nu mă duc la însurătoare sau la chefuri, trăiesc cu barbă. Curat!

Optimizarea cheltuielilor: Se renunţă la cablu TV, la internet, la radio, la telefonia mobilă, la hbo.go şi la alte platforme specifice care bagă băşini în minţile oamenilor. Se păstrează gazul, curentul şi apa. Se poate renunţa şi la curent, dar asta înseamnă consum crescut de lumânări, se va analiza pe parcurs.

Organizatorice: Nu deschid uşa la nimeni, nici la administratorul care vine după întreţinere, nici la omul care citeşte contorul electric, la nimeni! Poate să câştige soacră-mea la Loto, să plouă cu cârnaţi, nu deschid. Ce fac cu gunoiul? Îl arunc de la balcon, cu orice risc.

          Sunt pregătit de izolare, de carantină, de supravieţuire, de luptă. 

Am să mănânc şi-am să beau până când vor suna la uşă agenţii de vânzări ai companiilor farmaceutice ca să mă anunţe că au pus în vânzare vaccinul, dacă vreau să mă vaccinez, omenirea este salvată! Pe ei îi aştept. Sunt convins că industria farmaceutică, ajutată de Inteligenţa Artificială, va descoperi leacul împotriva coronavirusului. În timp record. Cea mai tare industrie de pe lumea asta, mai tare decât cea a armamentului şi a petrolului la un loc, va învinge şi de această dată.  

Până la victoria finală, beau, mănânc şi mă gândesc la ultima replică din piesa „Trei surori“ a lui Cehov. Olga zice: „Dacă am şti! Dacă am şti!“ Dacă am şti pentru ce trăim, pentru ce suferim. Mă tulbură rău replica asta care ascunde misterul vieţii. Dacă am şti unde am greşit, dacă am şti ce va urma. E un bun moment să rumeg ce-a vrut să spună Cehov, care a îngrijit mii de mujici la viaţa lui de medic. Dacă am şti care a fost rostul grozăviilor prin care a trecut lumea: războaie, masacre, molime, exterminări, revoluţii. Ce minunată maimuţă este Homo Sapiens! Mai trebuie să iau două sticle de votcă, beau pentru viitorul oamenilor şi pentru viruşii lor! Sunt pregătit.