Shoppingul, cel mai bun terapeut al omului modern?

Shoppingul, cel mai bun terapeut al omului modern?

Dependenţii de cumpărături pot fi întâlniţi la orice pas, în orice magazin

Stresul este adesea „vindecat“ printr-o metodă destul de costisitoare: cumpărăturile. Cât de eficient este însă acest leac şi cât ţine efectul „drogului“ este relativ, susţin specialiştii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Terapia prin cumpărături se defineşte ca fiind un comportament impulsiv al unei persoane care cheltuieşte pentru a-şi îmbunătăţi starea de spirit sau dispoziţia. Termenul a fost folosit pentru prima dată în urmă cu 35 de ani, înainte de Crăciunul din 1986, în publicaţia americană „Chicago Tribune": „Am devenit o naţiune care-şi măsoară vieţile în funcţie de numărul de pungi de cumpărături şi care-şi oblojeşte psihicul cu ajutorul terapiei prin cumpărături". Cercetătorii de la Universitatea din Melbourne au pledat pentru clasificarea acestui comportament. Astfel, oniomania sau boala cumpărăturilor impulsive a devenit o tulburare psihologică. 

Paco Underhill este unul dintre cercetătorii care şi-au dedicat întreaga activitate studiului dependenţei de cumpărături. Potrivit acestuia, ne folosim de cumpărături pentru a mitui, a recompensa, a ne petrece timpul, ca scuză pentru a ieşi din casă, ca terapie, ca divertisment, ca formă de educare chiar.

„Shoppingul ne satisface nevoile primare: mâncare, adăpost şi îmbrăcăminte. Facem cumpărături pentru a ne simţi mai bine cu noi înşine: un costum ne va ajuta să proiectăm o imagine profesională a sinelui, cărţile poştale ne vor face să ne simţim mai conectaţi cu rudele îndepărtate sau cu prietenii, o vacanţă ne va aduce relaxare şi linişte sufletească. Pentru femeile care obţin mai multe efecte pozitive, aceasta este chiar o terapie", a precizat psihologul într-unul dintre studiile sale.  

Conflictul, sursa tuturor „necazurilor"

Dependenţii de cumpărături pot fi întâlniţi la orice pas, în orice magazin, indiferent că este de pantofi, de gadgeturi, de jucării sau un supermarket obişnuit. Un comportament compulsiv apare, în general, atunci când există ceea ce psihologii numesc „conflictul de rol", adică atunci când, de pildă, o persoană se ceartă cu şeful, cu soţul sau cu soţia, cu părinţii sau cu prietenii, care o pun pe aceasta într-o situaţie nedorită. Rezultatul acestui scenariu este anxietatea, nevoia compulsivă de a transfera conflictul într-o zonă pe care o poţi controla.

„Pur şi simplu nu mă pot abţine!"

„Chiar dacă eşti conştient că nu ai bani pentru a-ţi lua ce-ţi doreşti sau chiar dacă nu-ţi trebuie obiectul respectiv, îl vrei, ai nevoie de el atunci. Practic, astfel se transferă conflictul de rol într-o zonă controlabilă: plăteşti şi primeşti ce-ţi doreşti. Este un mecanism de apărare foarte eficient, iar ca metodă de scădere a anxietăţii este foarte rapidă", a explicat psihiatrul Letiţia Dobranici.

Cu toate acestea, mai precizează specialistul, efectul este unul de scurtă durată. De obicei, satisfacţia obţinută prin cumpărături ţine până acasă, unde realizezi că nu aveai deloc nevoie de acel obiect şi că motivul care te-a determinat să-l achiziţionezi este în continuare „acolo". Remuşcări, ruşine, anxietate, tristeţe sunt câteva dintre lucrurile pe care le poţi simţi după o sesiune de shopping care nu era necesară. Este şi cazul Andreei Bălan (27 de ani), din Bucureşti.

Tânara spune că, ori de câte ori se ceartă cu şeful ori cu iubitul ei, ajunge într-un magazin de pantofi de unde nu poate pleca fără cel puţin o pereche. Consecinţa: are un dulap plin de cutii şi o relaţie tensionată cu doi dintre bărbaţii din viaţa ei.

„Am o situaţie financiară bună, aşa că îmi permit să cumpăr cam orice. Dar de fiecare dată, când ajung acasă, îmi dau seama că mai am cel puţin o pereche de pantofi la fel şi-mi pare rău că am dat 2-300 de lei pe ceva de care nu aveam nevoie", a povestit tânăra.  Ea spune că, uneori, sentimentul de vinovăţie o cuprinde chiar înainte de a ajunge acasă, aşa că mai intră într-un magazin şi-i cumpără ceva şi iubitului.

„Comportamentul meu naşte câteodată discuţii şi pe această temă cu Mihai, prietenul meu, care îmi reproşează că nu sunt în stare să economisesc nimic. Dar pur şi simplu nu mă pot abţine! Din cauza asta, uneori îi spun că am primit bani de la mama sau că mi l-a dat vreo colegă cadou. Nici nu ştiu dacă mă crede", a mai spus Andreea.

Drumurile regulate la magazin ar putea fi un semn de îmbătrânire sănătoasă, arată un studiu publicat anul trecut în „Jurnalul de Epidemiologie" din SUA. Cercetarea a fost efectuată pe aproape 2.000 de persoane din Taiwan, cu vârste peste 65 de ani. 22% din participanţi făceau cumpărături de patru ori pe săptămână, în timp ce 17% aveau această activitate zilnic.

Analizele au arătat că cei care făceau cumpărături mai des fumau şi consumau alcool, dar aveau o stare psihică şi fizică mult mai bună. În plus, bărbaţii au simţit chiar mai mult decât femeile efectele acestei terapii.

Explicaţie medicală

De altfel, nevoia de a face cumpărături are şi o explicaţie medicală în unele cazuri. „Sistemul regulator, cunoscut în termeni medicali ca şi cortexul orbitofrontal (COF), reglează felul în care o persoană procesează şi reacţionează la emoţii. În cazul cumpărătorilor compulsivi, COF supraevaluează emoţional un obiect sau actul de a cheltui, transformându-l într-o preocupare principală. Atunci când este afectat, în special din cauza unor leziuni cerebrale, COF determină comportamente  compulsive. Declanşat doar la gândul achiziţionării unei poşete sau a unei perechi de ochelari, COF încurajează poftele şi-şi neglijează rolul său de a controla impulsurile", a explicat medicul şi scriitorul american Gabor Mate.

Avantaje

Nivelul de excitaţie este ridicat, iar starea generală este una de bine. Îţi îmbogăţeşti garderoba cu piese deosebite pe care altfel poate nu ţi le-ai cumpăra.

Dezavantaje

Bucuria este de scurtă durată, asemănătoare unui drog. Nu este o „terapie" care să vindece cauza, ci doar să elimine efectul, dar pentru scurt timp.

Cum te vindeci de „shopoholism"

33% din cetăţenii Europei suferă de dependenţă de cumpărături, arată un studiu al UE. În ciuda bucuriei pe care o simt cei în cauză în momentul în care achiziţionează un produs nou, cumpărăturile pot cauza stări depresive. Pentru cei mai mulţi, insatisfacţia face însă parte din procesul de consum, după cum a arătat un studiu al Publics efectuat în Marea Britanie. În plus, dependenţa de cumpărături este de multe ori însoţită de anxietate, dificultăţi în relaţie, ruşine şi chiar depresie. Prin urmare, adicţia se vindecă mai ales prin psihoterapie.

Astfel, cel mai important este ca persoana în cauză să aibă curajul şi puterea să se adreseze unui specialist.  Acesta va urmări cauza care a creat „golul" pe care dependentul încearcă să-l umple. Eficientă în cazul cumpărătorilor impulsivi este şi terapia în grup, unde cel în cauză este îndemnat să recunoască şi să împărtăşească problemele emoţionale cu care se confruntă şi care îi determină comportamentul.

"Cumpărăturile reprezintă un mecanism de apărare foarte eficient, fiind o metodă foarte rapidă de scădere a anxietăţii."
Letiţia Dobranici
psihiatru

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările