Satelitul românesc GOLIAT şi-a încheiat misiunea din cauza radiaţiilor cosmice

Primul satelit românesc în spaţiu, GOLIAT, nu mai poate fi contactat de către echipa de specialişti români care s-a ocupat de el din cauza radiaţiilor cosmice.

„Misiunea Goliat şi-a îndeplinit obiectivul principal, adică realizarea sistemului la nivelul de acceptanţă tehnologică pentru lansare, orbitare şi comunicaţie“, a declarat Claudiu Drăgăşanu, inginer la Agenţia Spaţială Română (ROSA) pentru publicaţia Capital.

Din cauza nivelului ridicat al radiaţilor din zona apogeului orbitei, satelitul a avut numeroase resetări ale computerului de bord, iar acestea au provocat întreruperea comunicaţiilor. Drăgăşanu a adăugat că orbita cu apogeu la 1.450 de kilometri a antrenat o creştere a nivelului de radiaţii de 1.000 de ori. Aceasă orbită a fost hotărâtă cu un an înaintea lansării, când satelitul era deja finalizat, iar configuraţia nu a mai putut fi modificată pentru introducerea unor ecrane de radiaţie, care să-l protejeze.

Potrivit estimărilor ROSA, satelitul va arde în atmosferă după aproximativ doi ani şi jumătate. Drăgăşanu a adăugat că ROSA pregăteşte un satelit asemănător cu GOLIAT care va putea fi lansat pe o orbită mai joasă. „Datorită performanţelor satelitului iniţial, echipa Goliat a fost aceptată pentru participare cu doi sateliti din 50 în misiunea QB-50 - prima misiune profesională realizată cu nanosateliti. Misiunea este condusă de Institutul Von Karman, cu participarea marilor agenţii spatiale şi are ca scop monitorizarea zonei orbitale foarte joase, insuficient explorate", a încheiat Drăgăşanu.

Despre Goliat

GOLIAT este un cub cu laturi de 10 centimetri şi greutate de un kilogram, conceput şi dezvoltat de către Agenţia Spaţială Română, împreună cu Instititul de Ştiinţe Spaţiale, între 2005 şi 2007. Misiunea a avut un caracter educaţional şi experimental, microsatelitul fiind primul trimis vreodată de ţara noastră, scopurile acestuia nefiind prea măreţe, ci pur şi simplu de încercare.

Satelitul a îndeplinit trei funcţii de cercetare în spaţiu, având integrate sisteme specifice. Astfel, CICLOP este o cameră de observare a Terrei cu o rezoluţie de trei megapixeli. Deşi aceasta pare mică, în spaţiu, camerele performante sunt foarte sensibile, după cum a declarat şeful Agenţiei, Marius Piso, iar o fotografie din spaţiu „călătoreşte" până la centrele de la Măgurele şi Mărişel (Cluj) în aproximativ o săptămână.

Al doilea sistem este Dose-N, un detector de radiaţii nucleare. Acesta a avut ca obiectiv măsurarea dozei totale de radiaţii în puncte multiple ale orbitei satelitului, pentru a caracteriza mediul de particule nucleare între 300 şi 1450 de kilometri atitudinii.

Ultimul sistem se numeşte SAMIS şi a reprezentat un detector de micrometeoroizi. Miliarde de particule de praf cu dimensiuni de ordinul micrometrilor orbitează planete, iar acesea au fost studiade de SAMIS.