Romanii sunt furati si dupa moarte

Cimitirul - mina de aur a bandelor de profanatori

In Romania, oamenii sunt furati si dupa ce mor. Cadavrele au ajuns sa fie dezbracate de costumele in care au fost ingropate iar verighetele au devenit comori pentru care, de multe ori, sute de morminte sunt sparte. Obiceiul de a arunca bani in groapa inseamna un mare risc: mormantul poate fi desfacut, iar cosciugul gaurit chiar si pentru cei 100-200.000 de lei. De cateva ori femeile abia duse la groapa au fost gasite cu fustele rupte si picioarele desfacute, iar anchetatorii au stabilit ca, dupa ce au fost furate, cadavrele au fost violate. In ultimul timp, bandele de profanatori s-au reprofilat pe marmura, neferoase si flori. Cand nu se pot scoate manerele de cupru sau aluminiu de pe cripta, se salta crucile cu totul. Pisaniile de marmura - cu numele mortilor - de pe cavouri au devenit obiect de contrabanda, iar statuetele din fonta repreznita "marfa calitatea intai". Au existat cazuri in care cavourile au fost furate cu totul, bucata cu bucata. Chiar daca reclamatiile curg cu nemiluita, in Romania nu exista decat patru persoane inchise pentru profanare de morminte. "I-am scos mana din cosciug si i-am luat ceasul" De mai bine de un an, la Penitenciarul Colibasi e inchis un profanator de morminte. Daniel Sincu zice ca a fost arestat pentru furt; daca ar povesti celorlalti detinuti ca a luat de la un mort ar risca sa aiba tratamentul celor condamnati pentru incest sau viol de minori. In lumea puscariasilor, profanatorii sunt niste paria care ajung servitorii celulei sau "fetitele" sefilor de camera. Daniel Sincu abia a implinit 25 de ani si a mai fost condamnat pentru furt. Prima oara a furat pe strada, a doua oara din casa. Ultima data - in august trecut - a intrat intr-un cavou ca sa fure 120.000 de lei si un ceas Pobeda. Profanatorul e un tip sters care te priveste pe sub sprancene, ranjind mereu. Faptul ca a desfacut cripta cavoului si a luat ceasul de pe mana mortului abia ingropat il distreaza. Zice ca nu i se pare nimic ciudat sa furi de la un mort: "asta cel putin nu mai are cum sa reclame". Ghinionul a fost ca prietena partenerului cu care a mers noaptea in cimitir i-a reclamat la politie. Sincu povesteste ca in august 2001 lucra ca zilier la un cimitir din satul argesean Hirsesti. S-a hotarat sa sparga cavoul tocmai la pomana mortului. Omul se enervase ca dupa ce amenajase cavoul nu primise decat o strachina de fasole si 5.000 de lei. In cimitir a ajuns noaptea si a tabarat direct pe mormantul batranului abia ingropat: "Am ridicat capacul cavoului cu niste rangi. Eu am coborat in groapa, am scos capacul cosciugului si am adunat banii pe care ii aruncasera familia in cosciug. Pe urma, i-am scos mana din cosciug si i-am tras ceasu'. Nu eram cu frica. Ce poate sa-ti mai faca un mort? Nici scarba nu mi-a fost cand l-am pipait; cand il pupi in Biserica, nu-i tot aia?". Dupa ce a luat banii, Sincu si Badea au betonat capacul la loc, cu ciment adus special de acasa "ca sa nu se imputa cimitirul si sa apara problemele". Dupa ce au iesit din cimitir, cei doi s-au dus direct in discoteca unde au cheltuit toti banii furati de pe pieptul mortului. Acum, Sincu zice ca nu ar mai merge sa fure din cimitir: " Nu vreau sa mai vin iar la puscarie pentru 200.000 de lei? Eu nu sunt ca ala de la Craiova de a violat moarta. Daca era normal la cap, desfacea groapa, lua auru' si banii de pe moarta si se ducea la curve". Sincu spune ca a fost pentru prima oara cand a spart un cavou. Dar modul calm in care povesteste si faptul ca cei doi profanatori au adus de acasa rangi si ciment pentru a fura fara probleme te face sa te gandesti ca puscariasul nu este la primul mort despuiat. Sincu a primit 3 ani de inchisoare, iar partenerul a scapat "cu suspendare". In plus, celor doi li s-a confiscat suma de 60.000 de lei, in folosul statului! Industria extractoare de cruci si pisanii Profanarea mormintelor a devenit o activitate atat de profitabila incat hotii din Bucuresti s-au structurat pe cate trei filiere, cu domenii de activitate diferite. Cele mai frecvente atacuri asupra cimitirelor sunt date de "florari". Asa cum povestesc reprezentantii Administratiei Cimitirelor si Crematoriilor Umane (ACCU), patronii tarabelor cu flori si ai magazinelor de profil din apropierea cimitirelor sunt cei care coordoneaza intreaga activitate. Ei isi angajeaza oameni care sa le livreze marfa direct de pe cavouri. Atacurile se dau doar noaptea, dupa ce "florarii" urmaresc inmormantarile din ziua respectiva. Coroanele se fura numai atunci cand exista posibilitatea schimbarii mesajelor de adio. Conform ACCU, au existat cazuri in care florile au facut drumul taraba-mormant de cate patru-cinci ori. Manerele de cupru, statuetele de alama sau crucile de bronz aduc bani buni la vanzarea lor la REMAT. Cei care se ocupa cu neferoasele au la inaintare "pontorii" - cersetorii din cimitire - care, pentru cateva pahare de alcool, fac o harta a "tintelor". Apoi, in miez de noapte se sparge betonul cavourilor cu ranga pentru a se recupera manerele sau crucile. Tot cu ranga se crapa capetele gardienilor daca acestia apar in momentul jafului. In cimitirul Sfanta Vineri, gardienii povestesc ca, in urma cu cativa ani, un posesor de certificat de revolutionar a fost prins intr-un grup care scosese peste 200 de manere de alama. Pe 30.10.2001, gardienii publici din cadrul Detasamentului 7 au dat o lovitura profanatorilor din Cimitirul Bellu. Ei au gasit langa gardul cimitirului "un munte de marfa": 4 felinare; o usa de fonta de la un cavou; 9 cruci de marmura sau granit, cu tot cu fotografii si nume inscriptionate; 6 statuete intregi de marmura sau cupru, plus ceva capete sau maini de statui; 21 de pisanii de marmura si un stalp de granit. Valoarea capturii - cateva sute de milioane de lei. Pe furtul de marmura au trecut chiar angajatii unor firme care se ocupa cu amenajarile mortuare: pe 31.07.2001 cativa muncitori ai firmei Rotary care lucrau in cimitirul Tudor Vladimirescu au fost prinsi de gardieni ca rupsesera pisania de marmura (in valoare de cateva zeci de milioane) de la un cavou si incercau sa-l monteze pe un altul. Conform spuselor preotului Dumitru Radu, directorului ACCU, in cimitire unele firme primesc cate 40 de milioane de lei pentru un cavou pe care acestia il construiesc cu materiale de la alte cripte! Profanarile raman nepedepsite fiindca in cazul in care oamenii vor sa reclame, angajatii firmelor ii ameninta ca le vor sparge mormintele. Pe cele 188 de hectare - cat inseamna toate cele 13 cimitire bucurestene - patruleaza 244 de gardieni publici si alte cateva sute de profanatori. Solutie pentru stoparea acestui fenomen nu exista, mai ales ca dintre cei prinsi in cavouri, la furat, nici unul nu a fost pedepsit. Ultimii opt profanatori gasiti in "Bellu" - care au fost predati politistilor de la Sectia 14 - au fost gasiti dupa cateva zile, din nou, in acelasi cimitir, tragand de cruci sau cotrobaind prin cavouri. Foto: Valeriu TANASOFF