În aprilie, exclusiv în România, la Sscent High End Perfumery, un nou concept de parfumerie, situată în centrul Bucureştiului, în apropiere de Hotel Intercontinental, a avut loc o lansare şi prezentare Ricardo Ramos Perfumes de autor. Parfumurile lui Ricardo Ramos sunt realizate în serii mici, din ingrediente de cea mai înaltă calitate şi sunt ambalate respectând standardele etice şi ecologice. La întâlnirea cu Ricardo Ramos am avut şansa să miros câteva extracte raw, dar bulbul meu olfactiv a fost deranjat de râncedul patchouli (care vine din îndepărtata Indie), de vanilia care mirosea a orice numai a vanilie nu. Toate acestea trec printr-un lung proces până ajung pe pielea noastră. Ceea ce ştim însă cu siguranţă este că în urma „discuţiilor“ dintre piele şi parfum, ajungem să visăm cu ochii deschişi. Ricardo Ramos a fost deci călăuza mea prin universul parfumurilor vreme de câteva ceasuri. De la el am aflat că instituţiile care reglementează industria scot mereu în afara legii anumite ingrediente (în special cele de origine animală, precum moscul) sau limitează cantităţile, din motive alergenice, iar toate lucrurile acestea nu fac decât să scoată bucată cu bucată din puzzle-ul parfumului tău. Oak Moss, lichenul de stejar, este unul dintre cazuri.

Ceea ce atrage însă la un parfum este abilitatea celui care l-a creat de a compune o esenţă din miile de referinţe din mintea lui. Să extragi doar câteva dintre acestea, să le potriveşti, să le testezi, să fii sursa de inspiraţie, să ai „nas“, cum spuneam mai sus, nu este la îndemâna oricui. În timpul prezentării de la Sscent, Ricardo mi-a mirosit mâna şi mi-a indicat un parfum pe care l-a considerat potrivit pentru mine. Dintr-odată, după ce mi-a aşezat cuminte o picătură de SacroMonte pe piele, am simţit că miros a ploaie care a trecut pe deasupra unui câmp de flori, imediat după ce pământul a fost răvăşit de copite de cerbi şi căprioare. Mi-a rămas în minte această senzaţie. Parfumurile de astăzi au peste 40 sau chiar 60 de ingrediente. Am înţeles cât de puţine lucruri ştiu despre faptul că un parfum este o sursă de inspiraţie în sine. Parfumul ştie să spună poveşti ca nimeni altul şi că are curajul de a păstra un moment suspendat în timp. Clipa în care Ricardo Ramos mi-a prins braţul şi a început să adulmece pH-ul mi-a amintit de emisiunea lui Marius Tucă, acum mai bine de zece ani, în care actorul american Lance Henriksen, cunoscut pentru rolul din serialul „Millennium“, a primit o ie pentru fiica lui. Primul lucru pe care l-a făcut a fost de a strânge ia în palme şi de a o mirosi. Sunt convinsă că a simţit la rându-i un câmp cu flori în acea pânză albă cusută cu grijă de un meşter artizan român. Ricardo Ramos mi-a îngăduit să-i pun câteva întrebări şi bucuria de a sta de vorbă cu acest „stăpân al esenţelor“, care ştie ce înseamnă utopia unor mirosuri neexplorate în aşteptarea descoperirii, a fost una greu de descris în cuvinte.

Ricardo Ramos, eşti recunoscut pe plan internaţional ca designer de modă, iar parfumurile ce-ţi poartă numele sunt realizate din ingrediente de cea mai bună calitate. Sunt curioasă însă cine este Ricardo Ramos. Cum ai ajuns să lucrezi în acest domeniu?

Mai înainte de toate, sunt recunoscător pentru această ocazie de a-mi face cunoscută activitatea românilor. Spun despre mine că sunt art director multidisciplinar (sarcina unui art director este aceea de a supraveghea şi unifica o viziune) care creează parfumuri şi modă, prins între conservarea textilă tradiţională pentru proiecte specifice şi transcrierea scrierilor medievale în limba engleză indigenă, spaniolă indigenă şi latină ca un hobby (paleografie). Am dublă naţionalitate, adică sunt un columbiano-spaniol care trăieşte în Granada, Spania. Trecutul meu educaţional cuprinde studii în modă, croitorie, design, parfumerie, antichităţi, paleografie la Paris, Londra, Barcelona, ​​Mumbai şi Granada. Am început să mă apropii de industria parfumurilor acum 20 de ani datorită celui mai bun prieten al meu, Jorge Lee, atunci când acesta a început să lucreze pentru Quest Int. A deschis uşile laboratorului pentru mine chiar înainte de a-şi începe formarea în parfumerie. A fost o experienţă uimitoare să creştem împreună ca fraţii, el fiind cu adevărat fratele pe care nu l-am avut niciodată. Câţiva ani am lucrat împreună, devenind o echipă puternică de creaţie, în acei ani concentrându-mă pe studii serioase în parfumerie. În urma acestora am ajuns art director în industrie, un excelent designer de producţie, având controlul asupra paletei, materiilor prime şi construcţiei de parfum.

Ne-am cunoscut la Bucureşti, în cadrul unui eveniment de prezentare şi am fost realmente impresionată de modul în care printr-o simplă adulmecare a pielii reuşeşti să descrii perfect cine este acea persoană, recomandându-i în acelaşi timp un parfum din colecţia ta, care i se potriveşte mănuşă. Cumva am avut sentimentul că ai citit până în adâncul sufletului meu în clipa în care mi-ai recomandat parfumul destinat mie. Cum poţi afla atâtea informaţii despre ceilalţi doar după miros?

Consider că sunt globetrotter, deci o persoană foarte sociabilă, iar când călătoresc ador să fac imersiuni culturale, să cunosc îndeaproape mediul local în general, mâncarea, mirodeniile. Cred că acest lucru m-a ajutat să-mi dezvolt abilitatea de „a citi“ cu nasul pH-ul oamenilor. Această cercetare a fost, de asemenea, crucială pentru dezvoltarea produselor asertive necesare pentru a satisface gusturi extrem de diferite îndreptate spre tot felul de tipuri de consumatori. Să călătoreşti în mai mult de 75 de ţări pentru a le explora cultura şi miresmele mie mi se pare o formă de răsplată. Poate cândva am făcut ceva bun.

Cât de greu a fost să-ţi faci un nume în parfumerie?

A fost foarte greu. Am creat prima mea serie în 2004. Unii au râs de mine în acel moment, însă asta m-a ajutat să păşesc pe acest drum destul de devreme. Am lansat sute de noi parfumuri în fiecare an. Este însă chiar mai dificil să te remarci astăzi. Sunt convins că experienţa m-a călăuzit să fac lucruri originale, de o calitate de excepţie şi tot ea este cea care mă susţine pe calea aceasta ca brand independent în parfumerie.

Din punctul de vedere al artistului Ricardo Ramos, care ar fi trăsăturile cele mai importante al unui parfum?

Un parfum trebuie să fie o adevărată experienţă, o depăşire a simţurilor, un parfum trebuie să aducă la viaţă cele mai intime dorinţe, să creeze amintiri. Un parfum, pentru a fi o adevărată capodoperă, ar trebui să se simtă uluitor pe pielea potrivită, altfel va fi doar un miros frumos.

Consideri că tot procesul de creaţie a unui parfum ţine de o ştiinţă sau tinzi către abordări mai romantice?

Pentru a crea un parfum extraordinar, ambele sunt foarte importante. Chimia este esenţială, la fel şi creativitatea pentru dezvoltarea conceptului în sine. Arta şi formula chimică merg împreună umăr la umăr. Aş putea crea pe loc amestecuri romantico-artistice cu ingredientele cu care lucrez des, care s-ar putea apropia de ideile mele olfactive, dar prefer să lucrez mai degrabă cu un maestru parfumier industrial pentru a exprima pe deplin ceea ce vreau. În acest fel am garanţia unor niveluri de stabilitate, de a preveni oxidările premature şi aşa mai departe. Bineînţeles, cineva ar fi nebun să nege importanţa muncii în echipă. Mă bucură foarte tare să fiu muza, începutul şi sfârşitul creaţiei, cel care insuflă viaţă unei bucăţi de humă. Asta e motivul pentru care nu vreau să fiu eu numit parfumier şi acord întregul credit maestrului parfumier.

În parfumerie nu există jumătăţi de măsură, impostură. A mirosi, a identifica, a analiza, a recompune, a deconstrui, a evalua, a critica, toate acestea fac parte din proces. Cum îţi alegi ingredientele?

Procesul meu creativ porneşte de la un concept olfactiv inspirat de fapte concrete, care, în cazul meu, înseamnă patrimoniu cultural. Apoi aleg paleta şi notele dominante pentru a crea împreună cu maestrul parfumier acordurile din jurul lor. De asemenea, îmi fac o schiţă prin intermediul unor sesiuni de mirosire cu hârtie de sugativă şi mixturi proprii pentru a obţine o idee despre efecte. Aşa îmi aleg ingredientele.

Ţie ce parfum îţi dă energie pozitivă şi încredere?

Cred cu tărie în puterea miresmelor, osmoterapie şi poţiuni medicinale vechi care servesc ca sursă de inspiraţie sau punct de plecare în multe ocazii. Vorbind despre colecţia mea, vă pot da câteva exemple: LaAurora este un parfum intim care te ţine departe de melancolie, menţine atenţia şi creşte nivelurile de concentrare proiectând personalitatea interioară. SacroMonte este vital şi revigorant, un parfum care te apropie de puterea naturii oriunde te afli. Al Misk este seducător şi captivant, cu un aspect neobişnuit de sexualitate elegantă, menţionez cele trei pentru a ilustra întrebarea, deoarece fiecare parfum este creat cu o anumită intenţie şi colecţia mea are deja paisprezece.

De ce crezi că mirosim acelaşi lucru, dar îl percepem în mod diferit?

Asta pentru că toţi avem amintiri olfactive diferite, de aceea arhiva noastră olfactivă este diferită pentru fiecare dintre noi, percepem iniţial ceea ce ne este familiar, prima impresie este evident despre ceea ce ştim.

Spre deosebire de majoritatea parfumurilor, care-şi dezvăluie imediat toate notele, stadiile prin care un parfum de-al tău trece sunt complexe. Fiecare parcă spune o poveste. Se dezvoltă în timp şi se poate schimba în mod neaşteptat de la notele de vârf la cele de bază. Care ar fi secretul care le face să fie atât de versatile?

„Secretul“ stă în compoziţia, ordinea şi proporţiile ingredientelor atunci când se construieşte preparatul în sine. Acesta este marele secret al maestrului parfumier, de fapt.

Dacă ar fi să dau o definiţie unui parfum i-aş spune „respiraţia vieţii“. Tu ce definiţie i-ai da?

I-aş spune „aură respirabilă“.

Care este crezul tău?

Sunt pacifist, ceea ce înseamnă practic ca pentru a trăi deplin şi adevărat trebuie să-i laşi pe ceilalţi să-şi trăiască propria viaţă. Sunt iniţiat în doctrina zoroastriană: gânduri bune, fapte bune şi cuvinte bune. Îmi place foarte mult, în ciuda faptului că a fi pacifist sună provocator în această lume contemporană competitivă şi lipsită de scrupule, când în jurul nostru apar tot felul de oameni care încearcă să obţină orice fel de avantaje.

De ce crezi că parfumul atât de important încât simţim nevoia să-l cumpărăm?

Parfumurile, în general, sunt concepute pentru a spori personalitatea cuiva, ele servesc ca o „balanţă“ pentru sufletele noastre şi dau o aură de frumuseţe vieţii noastre.

Lumea parfumurilor este una fluidă, schimbătoare, căci gusturile cumpărătorilor şi campaniile publicitare agresive îşi pun amprenta. Care este cea mai mare problemă cu care te-ai confruntat până acum?

Nu-i pot spune chiar problemă, dar există anumite componente în unele parfumuri comerciale pe care pur şi simplu nu le pot purta, deoarece mi-au provocat ameţeli sau greţuri. Eu sunt genul care fuge cât îl ţin picioarele de raionul de parfumerie sau duty free.

Ce sfaturi ai cuiva care se află la început de drum în parfumerie?

Încearcă să adulmeci tot ce poţi şi notează-ţi impresiile şi descrierile despre ceea ce ai mirosit.

Cum e o zi de lucru obişnuită pentru Ricardo Ramos?

Nu am avut niciodată o zi la fel. Rutină? Ce este asta ???

Te inspiri şi din estetica urâtului?

Uneori avem nevoie de dezgust pentru a crea frumuseţe. Sigur că urâtul ar putea fi o sursă de inspiraţie.

Am remarcat faptul că ai ales un parfum pentru fiecare loc din Bucureşti, încercând cumva să le descrii prin această metodă, zic eu infailibilă. Dacă ar fi să faci un parfum despre România, care ar fi notele esenţiale?

Aş crea un parfum care captează amestecul de natură nativă, cu insinuări de condimente şi ierburi din bucătăria tradiţională şi vin, acesta va fi punctul meu de plecare. Am fost încântat de vizita în România şi va fi o plăcere pentru mine să revin.

Interviu publicat şi pe popaloreta.wordpress.com