Revoluţia călugăriţelor kung-fu: De la luptătoare pentru drepturile femeilor la tehnicieni solari şi salvatori profesionişti

Revoluţia călugăriţelor kung-fu: De la luptătoare pentru drepturile femeilor la tehnicieni solari şi salvatori profesionişti

FOTO EPA-EFE

Liderul spiritual al unui ordin budist le oferă călugăriţelor unei mănăstiri tibetane educaţie prin arte marţiale ca mod de a lupta împotriva convingerilor religioase tradiţionale că o femeie nu e la fel de valoroasă precum un bărbat, relatează CNN. „Călugăriţele kung-fu” se antrenează şi pentru a fi puternice în misiunile de salvare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cunoscute drept „Călugăriţele kung-fu din Munţii Himalaya” aparţin ordinului Drukpa, o ramură a budismului tibetan şi se antrenează la mănăstirea Druk Amitabha Mountain, din Kathmandu, Nepal.
 
„Suntem singura mănăstire de călugăriţe din Himalaya care practică arte marţiale mortale”, spune cu mândrie Jigme Yanching Kamu, care trăieşte la mănăstire de la 10 ani.
 
Potrivit convingerilor budiste, o femeie nu poate ajunge la iluminare spirituală decât după ce se reîncarnează într-un bărbat.
 
Potrivit lui Carrie Lee, fost preşedinte al ONG-ului Live to Love, care acordă ajutor satelor din regiune în colaborare cu mănăstirea , călugăriţele care gătesc şi spală pentru călugări pot reveni pe pământ ca bărbaţi şi obţine în cele din urmă iluminarea. 
 
Discriminarea femeilor e un mod de viaţă în Nepal şi ţările învecinate, spune aceasta. Fetele sunt considerate o povară şi au acces limitat la educaţie. Se mărită tinere şi multe sunt lăsate pe mâna traficanţilor de persoane. Violenţa şi abuzurile din partea soţilor sunt obişnuite.
 
Sfinţia sa Gyalwang Drukpa, liderul spiritual al liniei Drukpa, e convins încă din copilărie că vederile budiste sunt greşite. La începutul anilor 2000 când a început să promoveze călugăriţele în roluri de conducere, tradiţionaliştii locali au reacţionat prin hărţuirea şi atacarea călugăriţelor. Astfel că în 2008 a angajat in profesor de kung-fu pentru a le învăţa să se apere şi a le cultiva respectul de sine. 
 
Într-un interviu acordat  actriţei Susan Sarandon în 2014 spune că în viziunea sa artele marţiale sunt educaţie şi că e mândru de călugăriţe.
 
„Am dărâmat toate aceste bariere. Nu mă deranjează ce spun budiştii despre asta: nu-mi pasă câtuşi de puţin”
 
 

Un mod de viaţă sănătos

 
„Ne trezim la 3 dimineaţa, medităm, mergem pe bicicletă şi ne antrenăm timp de trei ore. Ordinul Drukpa nu este pentru leneşi”, spune Kamu.
 
Femeile se antrenează cu săbii, beţe şi evantaie şi se menţin în formă alergând şi urcând ţi coborând scări. Ele învaţă chiar să spargă cărămizi cu mâinile goale.
 
Efortul fizic are un scop spiritual: „Kung-fu ne antrenează mintea pentru concentrare în timpul meditaţiei”, spune ea.
 
Mai multe studii au arătat beneficiile pentru sănătate ale artelor marţiale grele precum kung-fu care previn între altele deteriorarea cognitivă pe măsura înaintării în vârstă. Cercetătorii au studiat mai ales efectele practicării Tai Chi, un alt gen de arte marţiale străvechi : reduc tensiunea arterială, procesele inflamatorii, îmbunătăţesc densitatea minerală osoasă şi ajută la camarea minţii, reducând nivelurile de stres şi anxietate.
 
 

Şi femeile sunt puternice

 
În 2015, când un cutremur devastator de 7.9 pe Richter s-a abătut asupra Nepalului, călugăriţele de la Druk Amitabha Mountain au fost printre primii salvatori mergând în satele unde autorităţile şi organizaţiile de voluntari nu se puteau aventura.
 
„Antrenamentul nostru kung-fu ne-a ajutat să fim curajoase şi puternice. Am supravieţuit alunecărilor de teren, avalanşelor şi cutremurelor”, spune Kamu.
 
Călugăriţele au ajutat în operaţiuni de salvare în elicoptere medicale au distribuit alimente şi medicamente, au furnizat energie solară şi au construit 200 de case după cutremur. S-au implicat şi să combată practica de a vinde sau a da fetele tinere pe mâna potenţialilor traficanţi de carne vie, după ce au asistat la asemenea scene. De două ori pe an, călugăriţele pleacă pe biciclete şi călătoresc mii de mile timp de câteva luni pentru a merge în satele dintre Kathmandu şi Ladakh, India şi a vorbi cu localnicii despre valoarea fetelor şi pericolele traficului de persoane.
 
„Le vorbim despre egalitate şi siguranţă. Vrem să le arătăm că dacă călugăriţele pot merge pe biciclete prin munţi, atunci fetele pot face orice”, spune Kamu.
 
Fosta preşedinte a organizaţiei care ajută comunităţile alături de călugăriţe explică că mesajul pe care vor să-l transmită femeile prin propriul exemplu e că fetele pot supravieţui în munţi şi sunt destul de puternice pentru a munci, ca şi să arate ce li se întâmplă fetelor care sunt date. Multe femei îşi încurajează fiicele să plece pentru a avea o viaţă mai bună, fără a şti la ce le expun. După vizitele călugăriţelor, familiile încep să recunoască pericolele şi să le protejeze mai mult.
 
Sfinţia sa Gyalwang Drukpa le însoţeşte pe călugăriţe în multe din călătoriile lor pe biciclete pentru a da putere mesajului lor mai ales în satele tradiţionaliste unde drepturile femeilor îşi fac loc mai greu.
 
„Dată fiind autoritatea sa religioasă, egalitatea devine un mandat religios. Respectarea femeilor se transformă în imperativ oriunde pune piciorul”, spune Lee de la organizaţia Live to Love care remarcă schimbările survenite la sate în ultimii 15 ani. Femeile participă la întruniri, unde au un cuvânt de spus, iar acum „vezi ofiţeri de poliţie femei, politiciene şi lidere”.
 
 

„Neînfricatele”

 
Călugăriţele pleacă şi în misiuni ecologice. Anual ele pornesc în „Eco-Pad Yatras", străbătând câteva sute de kilometri pentru a aduna gunoaie şi a le vorbi localnicilor despre protejarea spaţiului verde.
 
Călugăriţele sunt tehnicieni solari, asistă medicii la operaţii de cataractă, se ocupă de salvarea şi îngrijirea animalelor şi au timp şi de activităţi precum muzica, dansul şi teatrul.
 
Cu 20 de ani în urmă, mănăstirea adăpostea cam 30 de călugăriţe: în prezent sunt peste 800 de călugăriţe, cu vârste cuprinse între 8 şi 80 de ani şi mănăstirea are o lungă listă de aşteptare pentru fetiţele care doresc să se alăture revoluţiei marcate de educaţia prin arte marţiale.
 
Toate călugăriţele poartă numele de Jigme care înseamnă „cea neînfricată” în limba tibetană.
 
„Am învăţat că pot face tot ce face un bărbat. Kung-fu m-a antrenat să fiu încrezătoare, puternică şi fericită. Învăţăturile mă ajută să transform compasiunea în acţiune”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările