Prigoana fumătorilor intră într-o nouă etapă

Amatorii de tutun din Australia, Statele Unite şi Europa Occidentală se confruntă cu măsuri tot mai aspre îndreptate împotriva lor, iar industria de profil primeşte lovitură după lovitură. Prigoana împotriva fumătorilor intră într-o nouă etapă odată cu măsurile anunţate recent de Australia. Producătorii sunt, la rândul lor, revoltaţi.

Nefumãtorii sunt mai deştepţi decât fumãtorii

Tinerii din Milano care renunţă la ţigări şi alcool vor fi recompensaţi

Morcovii dăunează grav fumătorilor

Autorităţile din Australia au dat, săptămâna trecută, o lovitură grea nu numai fumătorilor, ci şi companiilor de profil. Guvernul australian vrea să impună, în premieră mondială, o restricţie dură: începând cu 2012 toate pachetele de ţigări vor arăta la fel. Vor fi lipsite de orice fel de element de design, fiind „garnisite" numai cu pictograme care să înfăţişeze efectele nocive ale fumatului, relevă presa australiană.

Ca urmare, Imperial Tobacco Group şi alţi producători de tutun vor să intenteze procese în justiţie faţă de măsurile anunţate, invocând faptul că astfel „li se răpeşte consumatorilor posibilitatea de a deosebi o marcă de alta".

Reprezentanţii producătorilor din România şi-au făcut publică poziţia faţă de „pachetele neutre" încă din 2008, atrăgând atenţia că acestea vor avea un impact negativ prin crearea de confuzie printre consumatori, încălcarea drepturilor fundamentale ale producătorilor asupra mărcilor lor, agravarea comerţului ilicit şi creşterea contrabandei.

Dacă decizia se va aplica în Australia, diferenţele dintre pachetele diverşilor producători se vor putea observa într-o zonă foarte redusă din suprafaţa pachetului, unde vor fi inscripţionate numele companiilor. Autorităţile speră ca în acest fel să scadă numărul consumatorilor de tutun. De asemenea, de la sfârşitul săptămânii trecute, preţul pachetelor de ţigări a crescut în Australia cu 25%, ajungând, în medie, la 11,7 euro.

Interzis înăuntru, interzis afară

Fumătorii nu sunt puşi la colţ doar în Australia şi nu doar de autorităţi. La mijlocul lunii martie, General Electric Co., cel mai mare conglomerat din SUA, care produce aparate electrocasnice şi motoare cu reacţie, şi-a anunţat angajaţii că intenţionează să interzică fumatul în toate punctele sale de lucru de pe glob, atât în spaţiile interioare, cât şi în cele exterioare, relevă Reuters. În prezent, compania interzice fumatul în spaţiile interioare în circa 80% din cele 2.000 de puncte de lucru la nivel global.

Nici în Europa Occidentală lucrurile nu stau cu mult mai bine pentru fumători. Legislaţia privind fumatul în locurile publice se înăspreşte, la fel şi cea privind expunerea pachetelor de ţigări în magazine.

Norvegia este un astfel de exemplu. În urmă cu circa două luni, un producător american de tutun a anunţat că va da în judecată statul norvegian pe motiv că a interzis expunerea pachetelor de ţigări pe rafturile magazinelor. „Potrivit statisticilor oficiale din ţările care au pus în aplicare o astfel de interdicţie, iniţiativa nu a fost urmată de o scădere a numărului de fumători. Dacă nu putem arăta produsele noastre, nu putem concura în mod liber", a declarat un purtător de cuvânt al respectivei companii.

Decizia Norvegiei a intrat în vigoare la 1 ianuarie anul acesta, practica fiind deja adoptată în ţări ca Irlanda sau Islanda.

În Marea Britanie, amatorii de tutun ar putea fi împiedicaţi să-şi aprindă ţigara în faţa clădirilor publice dacă o iniţiativă legislativă în acest sens va câştiga teren. Potrivit unor date din 2008, interzicerea fumatului în spaţiile interioare ale clădirilor publice a dus la scăderea cu 6% a vânzărilor de ţigarete.

În acelaşi timp, americanii şi canadienii vor să înăsprească măsurile antifumat, deja foarte dure, încercând să legifereze interdicţia de a fuma de faţă cu un minor sau în autoturismul personal.

Majoritatea acestor măsuri, de la „albirea pachetelor" până la excluderea reprezentanţilor industriei de profil de la discuţiile cu instituţiile guvernamentale, se regăsesc în recomandările Convenţiei-cadru pentru controlul consumului de tutun (Framework Convention on Tobacco Control, FCTC), promovată în februarie 2005 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. 168 de ţări au semnat acest tratat, România ratificându-l în ianuarie 2006.

Măsuri laxe în ţări sărace

La celălalt pol se află ţări precum Bulgaria. Săptămâna trecută, forul legislativ al ţării a votat împotriva unui proiect de lege ce urma să impună o interdicţie completă asupra fumatului în restaurante şi baruri începând de la 1 iunie.

Motivul? Interdicţia propusă ar afecta un sector aflat deja în dificultate din cauza crizei financiare. De altfel, şi surse din industria producătoare de tutun susţin că „în ţările în care există probleme economice măsurile îndreptate împotriva fumătorilor şi a producătorilor de tutun sunt mai laxe".

Autorităţile mizează pe efectul psihologic pe care îl au pictogramele asupra fumătorilor

Cum s-a ajuns la interdicţii?

În perioada celui de-al Doilea Război Mondial au început să se facă studii timide privind efectele fumatului, care câştigase teren în special în SUA. Prin anii '50, specialiştii vorbeau despre posibile legături între consumul de tutun şi apariţia cancerului la plămâni.

În timp, tot mai mulţi oameni de ştiinţă au evidenţiat efectele nocive ale fumatului. Americanii au început să impună restricţii tot mai dure, europenii urmând modelul. Pachetele propuse de australieni (foto) completează restricţiile.

Consumatori puşi la zid

În România, în urmă cu patru ani, incidenţa fumatului era de 31%, spre deosebire de Olanda - 14% sau Franţa -18%. Proporţia se calculează din numărul adulţilor care fumează peste şase ţigarete pe zi.

În aceeaşi perioadă, consumul mediu pe fumător în România era de circa 18 ţigări pe zi, potrivit unui studiu Omnibus realizat de compania de cercetare Mercury. Între timp, măsurile împotriva consumului de tutun s-au înăsprit, dar nimeni nu a realizat încă un studiu care să ateste clar eficienţa acestora.

În România, fumatul este interzis în instituţii publice, unităţi economice, în toate mijloacele de transport în comun, gări şi aeroporturi, în spaţiile închise de la locul de muncă. Spaţiile pentru fumători trebuie să fie delimitate şi special amenajate, iar de la 1 ianuarie 2009 trebuie să aibă obligatoriu ventilaţie.

Tot la 1 ianuarie 2009 au fost introduse şi restricţiile pentru restaurante şi baruri, unde spaţiile pentru fumat trebuie să aibă maximum 50% din suprafaţa spaţiului alocat clienţilor. Localurile cu o suprafaţă mai mică de 100 de metri pătraţi pot alege să funcţioneze fie ca unităţi în care se fumează, fie ca unităţi în care nu se fumează.

Ţigările nu se pot comercializa în incinta şi în jurul spitalelor şi unităţilor de învăţământ cu excepţia celor de învăţământ superior.

Este interzisă publicitatea la produsele din tutun în presa scrisă şi în orice alte publicaţii şi materiale tipărite, în sălile de spectacol, cinematografe sau în alte tipuri de săli de proiecţie a materialelor vizuale destinate publicului.

Imaginea morţii, direct pe pachete

Din iulie 2008, pachetele de ţigarete vândute în România au fost inscripţionate cu pictograme care acoperă o mare parte din suprafaţa pachetelor. Imaginile le creează dezgust fumătorilor, dar nu se poate vorbi de renunţarea la viciu, ci, în majoritatea cazurilor, de o nelinişte legată de consecinţele fumatului, arată două studii realizate în toamna anului trecut de Totem Communication şi finanţate de Ministerul Sănătăţii.

Potrivit studiilor, aproximativ jumătate dintre adolescenţi au o atitudine de respingere faţă de ţigări din cauza imaginilor înscrise pe pachete. Studiile mai arată că, în prezent, un adolescent din cinci (19%) este fumător zilnic, 17% sunt fumători ocazionali, iar aproape două treimi (64%) sunt nefumători.

În cazul adulţilor, înainte de introducerea pictogramelor, 21% manifestau dezgust, chiar scârbă faţă de pachetul de ţigări.

După şase luni, ponderea acestora a crescut la 35%, iar după 12 luni, aproape jumătate dintre fumători (44%) manifestă această stare, potrivit cercetărilor.

O importantă sursă de venit

Pe de altă parte, în urma unui studiu făcut relativ recent, cercetătorii britanici au ajuns la concluzia că, în cazul nefumătorilor, costurile legate de sănătate sunt mai mari. Asta pentru că, susţin specialiştii, cei care nu consumă tutun trăiesc mai mult în comparaţie cu fumătorii.

Potrivit unor economişti citaţi de „The Daily Mail", în Marea Britanie, costurile legate de bolile provocate de fumat se ridică la 3,11 miliarde de euro, în timp ce fumătorii contribuie la buget, prin taxe, cu 13,8-16,1 miliarde de euro.

Se simt discriminaţi

Cei care fumează afirmă că în perspectiva restricţiilor tot mai dure îşi văd îngrădit dreptul de a alege. Fumătorii susţin că, la fel ca nefumătorii, au dreptul la o opţiune, neînsemnând că atitudinea lor ar încuraja fumatul sau comercializarea produselor din tutun.

„Fumătorii nu au niciun drept, în afara celui de a-şi spune păsurile şi de a protesta", afirmă reprezentanţii Asociaţiei Fumătorilor din Australia pe site-ul lor. „Am devenit inamicii societăţii, suntem umiliţi şi discriminaţi în ceea ce priveşte locurile de muncă şi asigurările de sănătate", mai spun ei.

Înecaţi cu fum de ţigară

Consumul de tutun ucide anual peste cinci milioane de persoane, depăşind cazurile provocate de infectarea cu HIV/SIDA, tuberculoză şi malarie, arată datele pe 2009 furnizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

„Dacă tendinţa actuală continuă, până în 2030, tutunul ar putea ucide anual circa opt milioane de persoane", se arată într-un raport al organizaţiei. Specialiştii de la OMS avertizează, de asemenea, că fumatul pasiv este responsabil de 10% din decesele puse pe seama bolilor legate de consumul de tutun. OMS pune astfel de date la dispoziţia guvernelor pentru a veni în sprijinul celor care vor să schimbe legile.

Pe de altă parte, psihologii susţin că restricţiile impuse cu privire la fumat şi introducerea pictogramelor pe pachetele de ţigări dau rezultate în timp. „Măsurile sunt eficiente pentru că se referă la controlul stimulilor. Dacă trebuie să faci mai mult efort pentru o acţiune, cum ar fi să cauţi un loc pentru fumat, ajungi să renunţi", explică psihologul Bogdana Bursuc de la Mind Institute. „Legislaţia privind fumatul nu face decât să urmeze principiile ştiinţei privind controlul stimulilor", mai spune ea.

Psihologii recunosc însă că, în cazul fumătorilor înrăiţi, pictogramele nu au efect. „Studiile arată că 80% din persoanele care fumează afirmă că vor să se lase. Numai că renunţarea la tutun reprezintă un proces. Mintea acumulează informaţii privind efectele fumatului, iar pictogramele au efect în cazul celor care vor să renunţe şi în cazul tinerilor, mai uşor de impresionat", conchide Bogdana Bursuc.

31% era incidenţa fumatului în rândul populaţiei adulte din România, potrivit unor date de la nivelul anului 2006.

44% din fumători au manifestat atitudine de dezgust faţă de pachetele de ţigări la un an de la introducerea pictogramelor.