Poză la păianjen

Ţine minte: când te duci la un eveniment, oricât de mic ar fi acesta şi indiferent cât de prost eşti îmbrăcat, să te pozezi neapărat la spider. Cum care spider? La panoul ăla mare de la intrare, dom’le, cu numele evenimentului! Asta înseamnă că exişti.

Cea mai importantă piesă din cadrul unui eveniment (conferinţă, simpozion, masă rotundă, festival, gală cu premii, gală fără premii, băută tovărăşească sau party) este spider-ul. Indiferent de locul „parangheliei“, în buricul Bucureştiului sau la căminul cultural din Stăncuţa de Sus, o poză la spider, în lumina reflectoarelor (întotdeauna este plasat la lumină!), te va face nemuritor. Chiar dacă că eşti pe acolo doar în trecere, ai sau n-ai treabă, eşti plictisit, nu vrei să dai ochii cu unul pe care nu-l înghiţi, musai trebuie să treci pe la spider. Aici te va aştepta un fotograf. Negreşit! Care te va poza. Singur sau cu cineva care ţine să prindă nemurirea o dată cu tine. Te poţi fotografia şi cu colegii, cu prietenii, cu nevasta (dacă e cazul), cu copilul (să-şi amintească peste ani!), cu amicii de ocazie, dar niciodată să nu „ţi-o tragi“ în poză (îmi cer scuze că scriu aşa!) cu amanta. Niciodată cu amanta la spider! (Nu insist.)

Pozatul la spider trebuie să fie singura ta grijă. Nu vezi că toată lumea aleargă cu disperare după poze, după imagine, după PR? Ăsta-i PR-ul, frate! Urci poza pe Facebook şi în câteva minute primeşti o căruţă de like-uri, eşti celebru şi deştept, frate! De parcă ai fi luat un premiu! Celebru pentru te-ai pozat, deştept pentru că nu orice fraier ajunge să se pozeze la spider.

Sunt o mulţime de oameni care trăiesc din spider în spider. Trăiesc foarte bine. Cu măştile lor de spider.   

Şi după ce te-ai pozat la spider, evenimentul în sine nici nu mai contează. Chiar nu are importanţă cine sunt vorbitorii, ce idei se spun la microfon, ce băutură şi ce fel de mâncare pun organizatorii pe mese şi cât de relevantă este chestia asta pentru viaţa ta. Poza contează!

Să ştii că sunt o mulţime de oameni care trăiesc din spider în spider. Trăiesc foarte bine. Ei sar din spider în spider, mereu zâmbitori şi luminoşi. Cu măştile lor de spider. Acolo nu se vede cât de găunoşi (n-au nimic în cap!) şi cât de ipocriţi sunt. Spider-ul este locul cel mai democratic din lume. Proştii şi deştepţii sunt egali în faţa spider-ului. Cum spuneam, poza contează!

Să te duci şi tu odată la spider. N-ai cu cine? Du-te cu morţii tăi! Nu contează ce-o să scrie pe spider. Contează să te pozezi cu ei. Deodată, ai să simţi cum n-o să mai poţi să zâmbeşti. Pentru că muşchii feţei tale vor fi imobilizaţi de nişte fire puternice şi nevăzute. Niciun deget nu vei mai putea să mişti. Pentru că şi degetele şi braţele şi picioarele vor fi strâns legate, pe nesimţite, de aceste fire. Sunt firele de păianjen. Ţesătura asta de spider o să-ţi lege viaţa şi n-o să-i poţi uita. Ai să trăieşti cu iluzia că morţii tăi sunt vii. Asta te va lega mai puternic de ei, ca o plasă de păianjen. Aşa cum aţi trăit toată viaţa, într-o plasă, ca într-o poză la spider.