Pot vegetarienii să digere adevărul despre quinoa?

Quinoa este unul dintre alimentele preferate de vegetarieni FOTO Shutterstock

Nu cu mult timp în urmă, quinoa era doar o cereală obscură peruană, pe care o puteai cumpăra din magazinele cu produse organice şi bio. Acum este din ce în ce mai apreciată de vegetarieni, fiind folosită drept înlocuitor pentru carne, precum cuşcuşul sau orezul.

Vegetarienii consideră quinoa un substitut al cărnii, „salvatorul” care aduce aportul necesar de proteine în corp, precum carnea. Neobişnuit printre cereale, quinoa are un conţinut ridicat de proteine (între 14 şi 18%) şi conţine toţi aminoacizii esenţiali unei sănătăţi excepţionale, notează „Daily Mail“.

Vânzările au explodat când cereala peruană a devenit „miracolul Anzilor“, un înlocuitor etic şi sănătos al consumului de carne. Drept consecinţă, preţul s-a triplat din 2006 până în prezent.

Există, însă, un adevăr greu de suportat pentru cei care au cămara plină de quinoa. Popularitatea acestei cereale în ţări dezvoltate a determinat creşterea preţurilor într-o asemenea măsură, încât oamenii săraci din Peru şi Bolivia, pentru care era un aliment hrănitor şi accesibil, nu şi-l mai permit. Până şi mâncarea nesănătoasă importată a ajuns să fie mai ieftină.

În Lima, quinoa costă mai mult decât carnea de pui, iar în afara oraşelor, datorită cererii foarte mari, există posibilitatea de a transforma culturile diverse într-o monocultură de quinoa.

De fapt, comerţul cu quinoa este alt exemplu tulburător al schimbului comercial deteriorat dintre nordul şi sudul Statelor Unite, ale căror intenţii bune şi etice ale consumatorilor din nord au contribuit la sărăcia celor din sud. „A început să arate precum o poveste moralizatoare, care subliniază cât de mult pot deteriora exporturile siguranţa alimentară a ţării“, a notat Joanna Blythman, jurnalist „Daily Mail“.  

În timp ce nordul se bucură din plin de  această cereală de lux, sudul se chinuie să supravieţuiască cu sparanghel. Rezultatul? În regiunea aridă Ica, specializată în producerea sparanghelului, oamenii au fost nevoiţi să-şi consume rezervele de apă potabilă pentru cultivarea singurei surse de hrană. ONG-urile au sesizat că producătorii de sparanghel au lucrat în condiţii sub standard şi nu îşi permit să-şi hrănească copiii, în timp ce exportatorii şi supermarketurile au numai de profitat.

Soia, o altă legumă iubită de vegetarieni, folosită ca alternativă a lactatelor, ridică probleme pentru că participă la distrugerea mediului. Producţia de soia este cauza despăduririlor din America de Sud, unde tot mai multe întinderi de pădure şi păşuni sunt înlăturate pentru a face loc plantaţiilor uriaşe.

„Ţările dezvoltate trebuie să-şi asume necesitatea de a-şi consolida securitatea alimentară prin reducerea dependenţei de importuri alimentare şi trebuie să caute să-şi cultive singure plantele dorite de vegetarieni şi să-şi crească animalele“, a subliniat Joanna.

Există iniţiative promiţătoare. Un întreprinzător al companiei Norfolk a început de curând comercializarea fasolei fava, ca o alternativă a cărnii bogate în proteine. Dar în cazul quinoa este o ironie îngrozitoare pentru că ţăranul din Anzi nu îşi mai permite să o aibă pe masă, odată ce cererea străinilor au ridicat preţul.