Populaţia globului ajunge la şapte miliarde

Sociologii spun că Terra va ajunge la nouă miliarde de locuitori în jurul anului 2045. La 31 octombrie anul acesta vom fi şapte miliarde de pământeni, potrivit estimării demografilor de la Fondul Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) pentru Populaţie.

Prima estimare ştiinţifică privind numărul de locuitori de pe Pământ se referă la anul 1700, când trăiau aproximativ jumătate de miliard de persoane. Un secol mai târziu, se înregistra primul miliard de pământeni.Odată cu industrializarea şi progresul ştiinţific, timpul de dublare a populaţiei Terrei s-a înjumătăţit: de la un miliard de oameni, pe la 1800, numărul locuitorilor planetei a ajuns la două miliarde, în timpul crizei economice din 1930.

Un miliard la 12 ani

Din acel moment, demografia a explodat, astfel încât s-a ajuns ca o persoană să prindă dublarea popu­laţiei Terrei pe parcursul vieţii sale: în 1960 s-au înregistrat trei miliarde de oameni pe planetă, patru miliarde peste 14 ani (în 1974) şi cinci miliarde de persoane în 1987. De atunci, nu a fost nevoie decât de 12 ani pentru creşterea populaţiei cu câte un miliard de persoane.

Specialiştii în demografie au două explicaţii pentru boomul de după 1900. În primul rând, natalitatea ridicată, în special din Asia. India, ţara cu cea mai mare rată a natalităţii, avea în 1966 doar jumătate de miliard de locuitori. Acum are 1,2 miliarde de cetăţeni, şi experţii spun că va depăşi populaţia Chinei, până în 2030.Cea de-a doua explicaţie constă în dezvoltarea sistemului sanitar şi apariţia unor medicamente precum penicilina. Aşa se face că durata medie de viaţă a crescut la peste 80 de ani în ţările dezvoltate.

Câţi suportă planeta?

Într-un comunicat al Organizaţiei Naţiunilor Unite, emis cu ocazia Zilei Mondiale a Populaţiei (11 iulie), se spune că „avem suficiente resurse alimentare pentru toată lumea", problema este că tot mai puţini îşi permit să cumpere hrana de care au nevoie.Statistica ONU arată că unul din şapte pământeni suferă de foame. Iar numărul flămânzilor se va dubla în următoarele decenii, nu pentru că n-ar exista capacitatea de a produce necesarul, ci fiindcă preţurile la alimente cresc periculos.

Discrepanţe

Pe planetă există în momentul de faţă 1,8 miliarde de adolescenţi şi tineri, ceea ce înseamnă că unul din patru pământeni are între 10 şi 24 de ani. Din nefericire, 90% din aceştia trăiesc în ţări aflate în curs de dezvoltare, cu acces limitat la educaţie şi sănătate, comparativ cu cei din statele dezvoltate. Şi discrepanţele dintre cele două categorii sunt mult mai mari decât erau în urmă cu doar două decenii. Elevii din Coreea de Sud nu vor mai căra în genţi cărţi şi caiete, începând din 2015, ci vor folosi tablete digitale. În Africa, majoritatea copiilor sunt analfabeţi, fără speranţa de a învăţa să citească vreodată în viaţa lor.

Populaţie îmbătrânită

Asta nu înseamnă că ţările dezvoltate nu au probleme demografice. Marea îngrijorare este legată de îmbătrânirea populaţiei şi presiunea exercitată de sistemele de pensii asupra bugetelor naţionale. Tot mai puţine persoane active vor susţine din taxele şi impozitele lor tot mai mulţi oameni retraşi din activitate.

Haos

Londra a devenit cel mai mare oraş al lumii, în timpul revoluţiei industriale. În 1950 a apărut primul megaoraş, New York-ul, cu peste 10 milioane de locuitori. Acum, în lume sunt 21 de super­aglomeraţii urbane, din care 9 au o populaţie de peste 20 de milioane de persoane.