Pe ce dăm banii degeaba: topul produselor la suprapreţ
0
Popcornul de la cinema este de câteva ori mai scump decât cel din magazin. Totuşi, dăm bani pe el. La fel cum dăm pe ambalajele de cadouri sau pe hainele de firmă. O analiză atentă asupra produselor pe care dai banii, deseori fără să te gândeşti, te face să realizezi că ai putea face economii serioase dacă ai vrea.
Cele mai multe produse pe care le găseşti la suprapreţ, de fapt, nu îţi trebuie. Sau, dacă ai neapărată nevoie, ai putea să apelezi la alte variante mai ieftine. Iată câteva dintre lucrurile pe care arunci, de obicei, banii.
1 Biletele la avanpremiera unui film şi popcornul vândut la cinema
Lansările unor filme mult aşteptate le aduc bani frumoşi cinematografelor. Biletul la avanpremiera unei pelicule este mai scump decât o difuzare obişnuită. Fanii filmelor scot însă bani în plus din buzunar doar pentru a fi primii comentatori. Dacă ar avea răbdare, şi-ar da seama cât de mult pot economisi dacă merg la o altă difuzare. Cât să pună deoparte pentru încă un bilet obişnuit! Mersul la cinema este asociat de mulţi cu popcornul. Pentru ei nu există un loc mai bun pentru a mânca floricele decât în sala de cinema. O pungă mică de popcorn costă 7,80 lei la unul dintre cinematografele din mallurile din Bucureşti. Dacă vrei una medie, trebuie să dai 9,80 lei, iar dacă vrei una mare, 11,80 lei. Şi, în ciuda preţului exagerat, cozile la standurile unde se vând aceste produse sunt foarte lungi.
2 Felicitările şi pungile în care puneţi cadourile
„Bucăţelele de hârtie" pe care le oferim de Sărbători costă de la 5 lei în sus. Oricât de drăguţe şi de colorate ar fi ele, dacă trimiţi mai multe, deja ai cheltuit o bună parte din fondurile alocate pentru cadouri. Şi, nu uita că vor fi aruncate, până la urmă, la gunoi. Cum nu poţi să te duci cu produsele cumpărate în mână, va trebui să achiziţionezi şi cutii sau pungi de cadouri în care să le oferi. Alternativa, mult mai simplă, de a împacheta cadoul într-o hârtie specială, nu mai este la modă. Ambalajele pot depăşi uşor suma de 10 lei, iar pungile de cadouri, simple, pornesc de la 4-5 lei. La fel ca felicitările, şi ambalajele vor fi aruncate până la urmă la gunoi.
3 Biletele în zona din faţa scenei la concerte
Deşi mulţi spun că preţurile unor bilete în primul rând la un concert mult aşteptat merită, pentru că eşti mult mai aproape de idolii tăi, dacă analizezi atent situaţia îţi dai seama că nu câştigi prea mult dacă stai foarte aproape de scenă, cel puţin la evenimenele organizate în România. Diferenţele de preţ sunt foarte mari de cele mai multe ori, iar pentru banii respectivi nu beneficiezi de confort sporit. „Nu merită să dai atâţia bani. Anul trecut, la concertul Madonnei, mi-am luat bilet la gazon B şi m-am dus mai devreme, aşa că ultimii de la gazon A vedeau la fel ca mine. Doar că la o diferenţă mare de preţ. Iar la VIP se vedea la fel, doar că aveau locuri. De parcă te duci să stai jos", spune Mădălina N. (25 de ani).
4 Mâncarea şi revistele din aeroport şi din avion
Dacă ai intrat în aeroport şi mai ai de aşteptat ceva timp până să urci în avion, singurele variante pentru a mânca şi a bea ceva sunt magazinele foarte scumpe din interior. Dacă vrei să-ţi cumperi şi o revistă pe care să o răsfoieşti în timpul de aşteptare, vei da iarăşi o sumă mult mai mare decât dacă ai fi cumpărat-o din afară. Preţurile produselor oferite la vânzare în avion sunt şi ele de câteva ori mai mari decât în mod obişnuit, aşa că mai bine renunţi la micile plăceri din timpul zborului.
5 Petrecerea concediului în zonele foarte populare
Zonele căutate de toată lumea sunt şi cele mai scumpe. Dacă vrei să-ţi petreci concediul de vară pe litoral sau dacă vrei să mergi la munte în staţiunile turistice de pe Valea Prahovei sau din zona Bran-Moeciu, trebuie să scoţi mai mulţi bani din buzunar. Un loc mai puţin căutat, dar cu tradiţii locale deosebite îţi oferă însă două avantaje: bani în plus şi un concediu diferit.
Vezi aici un filmuleţ cu alte produse care sunt mult prea scumpe
Pro şi contra produse la suprapreţ
Popcornul de la cinema
PRO: „Îmi cumpăr popcorn, chiar dacă ştiu că plătesc încă jumătate din preţul unui bilet pe el. Dar, cum nu merg în fiecare săptămână la cinema, îmi permit asta. Asociez filmul cu popcornul, altfel nici nu prea mănânc."
Andreea, 27 de ani
CONTRA: „Nu-mi cumpăr niciodată popcorn la mall pentru că nu merită. Costă mult mai mult decât o pungă de aceeaşi dimensiune de la supermarket şi la banii ăia aş putea să-mi cumpăr un bilet la alt film".
Marina Şerban, 22 de ani
Bilete în faţa scenei la un concert
PRO: „Aş da mai mulţi bani dacă simt nevoia să fiu cât mai aproape de artistul respectiv. Locurile VIP prezintă un soi de confort de care vrei să beneficiezi când iei parte la ceva drag ţie".
Iulia Robu, 25 de ani
CONTRA: „Nu merită. Anul trecut, la concertul Madonnei, mi-am luat bilet la gazon B şi m-am dus mai devreme, aşa că ultimii de la gazon A vedeau la fel ca mine. Doar că la o diferenţă mare de preţ".
Mădălina N., 25 de ani
Preţul brandului, biletul de acces la un anumit statut
Mallurile oferă varietate cumpărătorilor Foto: Mircea Păun
Hainele din malluri sau din alte magazine mari - branduri mai mult sau mai puţin cunoscute - au, de cele mai multe ori, preţuri exagerate. Preţurile şi calitatea depind însă şi de brand. „Fiecare îşi stabileşte propria politică de preţuri care trebuie să facă faţă fluctuaţiilor de curs valutar, dar trebuie să acopere şi unele costuri ascunse (chiria magazinului, reclama, transportul) şi să se alinieze cu poziţionarea brandului în România", explică Irina Markovits, consultant de stil Image Matters. Potrivit acesteia, unele branduri, prin simpla alegere a unui amplasament select - în mall, în locul unui spaţiu oarecare -, ocupă o altă poziţie în mintea consumatorului. Iar preţurile sunt modificate corespunzător. „Despre raportul calitate-preţ, nu pot generaliza. Există mărci ale căror produse justifică în totalitate preţul - prin designul în tendinţe, prin materialul ales, prin finisaje, prin gama cromatică variată, aşa cum există şi câteva al căror preţ excelează prin artificialitate".
Femeile iau deciziile de cumpărare
Absolut tot ce purtăm este un brand, fie că este vorba de o haină cumpărată dintr-un mall, de un accesoriu hand-made sau de ceva luat
dintr-un magazin second- hand, explică Markovits. „Brandurile sunt aspiraţionale, o modalitate prin care consumatorul obţine o felie dintr-un stil de viaţă, un statut pe care şi-l doreşte. Acesta este motivul pentru care suntem dispuşi să plătim un anumit preţ. Preţul brandului este biletul de acces la un anumit statut", spune consultantul de stil.
Irina Markovits nu crede că femeile sunt „mai tentate" decât bărbaţii să cheltuiască bani pe haine. Ele sunt însă cele care iau cele mai multe decizii de cumpărare în familie şi petrec, astfel, mai mult timp prin magazine. În ceea ce priveşte segmentarea în funcţie de vârstă, consultantul spune că s-a creat o falsă impresie cum că femeile tinere sau adolescenţii ar cheltui mai mult pe îmbrăcăminte. „E posibil să dea bani pe haine sau accesorii mai scumpe, dar o fac mult mai rar decât alte grupe demografice. Până la urmă, un adolescent sau o tânără de 22-23 de ani nu are cum să aibă un buget de cumpărături comparabil cu al unei femei de 40 de ani, cu o funcţie în vârful ierarhiei, cu un salariu de mii de euro. Iar când vorbesc despre adolescenţi şi femei tinere, mă refer la masa populaţiei, nu la excepţii."
La ce să te uiţi
În condiţiile actuale, „când bugetele familiilor sunt atent drămuite", ar trebui să analizăm cu aceeaşi atenţie orice fel de articole vestimentare, spune Irina Markovits. Criteriile sunt de ordin practic:
1. Materialul este de calitate bună (primează fibre naturale, este plăcut la atingere)? Cum sunt finisate hainele, există căptuşeală?
2. Cum se întreţine haina respectivă - poate fi curăţată doar chimic, aşadar există un cost suplimentar, ascuns?
3. După aceste evaluări „tehnice", ar trebui să ne gândim la „amortizarea" costului respectivei haine.
Comentariul specialistului: „Există mai multe motive pentru care cumperi un produs scump"
Aniela Minu psiholog
În funcţie de banii de care dispun, oamenii se împart în mai multe categorii de cumpărători: cei care au suficienţi bani, aşa încât nu se uită la preţul produselor cumpărate, care aleg mărcile consacrate pentru că prestigiul lor le oferă siguranţa calităţii, şi alţii care au un buget mult mai mic şi totuşi aleg să aloce o bună parte din veniturile lor pe aceste produse foarte scumpe, renunţând la multe sau chiar făcând sacrificii serioase pentru a şi le permite.
E interesantă psihologia acestei ultime categorii, cea care se sacrifică pentru nişte beneficii care nu-i sunt indispensabile. Nevoia de a avea haine de firmă, de exemplu, este întâlnită adesea la tineri, la adolescenţi sau la persoane care încearcă să-şi definească identitatea apelând la „intermediari" care să-i reprezinte şi care, astfel, să le asigure o valoare ce le va aduce aprecierea şi confirmarea celorlalţi. De obicei, persoanele cu o stimă de sine scăzută sau cu o imagine de sine încă insuficient elaborată au nevoie să se reprezinte prin astfel de „artificii".
Situaţia diferă însă de la caz la caz. Sunt persoane care aleg să cumpere produse scumpe pentru că apreciază că sunt mai bune calitativ sau care se conduc după principiul „suntem prea săraci să ne luăm lucruri ieftine". Sunt unii care îşi permit acest „lux" sau altele similare de tipul unui bilet la o avanpremieră doar ocazional şi o fac ca o recompensă pentru ceva ce au reuşit, ca o dovadă de autoapreciere. Alţii fac asta doar ca să impresioneze, să-şi păstreze locul într-o anumită categorie, să fie acceptaţi de grupul din care fac parte sau din alte motive asemănătoare.
Se încarcă comentariile...
