Parcurile inteligente. Cum se vor schimba spaţiile verzi în viitor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Arhitectura peisagistică din viitor, spun specialiştii, se va face calculând, testând şi luând în calcul soluţiile cele mai bune, care să asigure utilitatea şi multifuncţionalitatea spaţiilor verzi FOTO Arhiva Adevărul
Arhitectura peisagistică din viitor, spun specialiştii, se va face calculând, testând şi luând în calcul soluţiile cele mai bune, care să asigure utilitatea şi multifuncţionalitatea spaţiilor verzi FOTO Arhiva Adevărul

În secolul al-XXI-lea, când zonele verzi sunt din ce în ce mai rare, parcurile vor trebui să îndeplinească mai multe funcţii decât cea estetică. De la sisteme naturale care să lupte împotriva poluării şi a inundaţiilor şi până la coridoare verzi şi spaţii pentru fermele urbane, parcurile viitorului vor fi proiectate întâi pentru funcţionalitate şi apoi pentru frumuseţe

Spaţiile verzi ale viitorului nu vor mai semăna între ele, relatează BBC. Fiecare va fi amenajat conform necesităţilor oamenilor care trăiesc în zonă şi va favoriza flora şi fauna locală, pentru o integrare cât mai bună în mediul înconjurător. Oraşele viitorului, oricât de ecologic ar fi construite, tot vor fi sufocate de clădiri de birouri şi de locuinţe şi de şosele. Soluţia pare a fi plantarea neconvenţională, pe acoperişuri, pe pereţii clădirilor, în parcări, a unor plante care să asigure locuri cu umbră, să reducă poluarea şi, de ce nu, să asigure hrana locuitorilor.

Spaţiului verde, un şablon care trebuie înlocuit 

De exemplu, parcurile din Occident împărtăşesc o serie de similarităţi. O imitaţie a unei zone împădurite, cu o peluză întinsă şi câţiva copaci, poate fi observată în parcurile şi curţile oamenilor din Europa şi din Statele Unite. "Devine greu să deosebeşti o suburbie de alta, chiar daca una se află în sud, în Phoenix, Arizona, în timp ce cealaltă se găseşte în Boston, în zona mult mai rece de nord-est. Iar în parcurile din Noua Zeelandă găsim de multe ori aceleaşi specii de copaci ca şi în Marea Britanie", notează ecologistul Peter Groffman. Inspiraţi de peisajele rurale din Marea Britanie, arhitecţii peisagişti din secolul XIX, cum sunt Andrew Jackson Downing sau Frederick Law Olmsted, au creat o imagine a parcurilor şi a grădinilor private, un şablon, care s-a menţinut până în prezent.

Nan Ellin, de la Centrul de Planificare Ecologică din Statele Unite, susţine o altă abordare a urbanismului viitorului. În loc să se plece de la lucrurile care lipsesc zonei la care se lucrează, propune să se înceapă de la caracteristicile pe care zona respectivă le are deja. Spre exemplu, în Salt Lake City, în loc să se plece de la resursele care lipsesc, ar trebui să se treacă la "urbanism montan". Arhitecţii ar trebui să se folosească de peisajul montan şi de legătura pe care o au locuitorii cu muntele, ar trebui să trateze vegetaţia, poile, ninsorile dese, ca pe nişte resurse. În Cairns, Australia, s-a trecut la "urbanism tropical", la reamenajarea parcurilor şi a spaţiilor verzi după clima, peisajul şi nevoile australienilor şi nu după modelul occidental.

Astfel, în viitor vom avea peisaje mult mai diversificate şi parcuri şi spaţii verzi care îndeplinesc mai multe funcţii. În Finlanda, cercetătorul Heiki Setala, de la Universitatea Helsinki, monitorizează mediul urban şi poluarea din zonele în care sunt copaci şi deasupra cursurilor de apă. În New York, Thomas Whitlow, de la Universitatea Cornell, îşi trimite studenţii să verifice calitatea aerului pe străzile pe care sunt plantaţi copaci. Arhitectura peisagistică din viitor, spun specialiştii, se va face calculând, testând şi luând în calcul soluţiile cele mai bune, care să asigure o utilitate şi o multifuncţionalitate spaţiilor verzi.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite