Ce faci de Ziua Limbii Române? Eşti atent să vorbeşti corect. Dar când e ziua mondială fără tutun? Nu fumezi. Dar de Ziua Pământului? Arunci chiştoacele de ţigări la tomberon, ca să păstrezi curăţenia. Şi când afli că este o zi a „porţilor deschise“? Cauţi poarta ca să-i treci pragul.

Şi în ziua de luptă împotriva cancerului, ce faci? Mănânci o ciorbă de legume, cartofi prăjiţi, bei o apă plată, chiorându-te la bon, şi te gândeşti la ziua asta de luptă împotriva... Dacă începi să te gândeşti undeva în trecut, cu siguranţă că mâncarea o să-ţi stea în gât şi ai s-o arunci, dracului, în lacrimi. Nu e ziua lor, este ziua de luptă împotriva bolii care i-a terminat. Pe rând. I-a distrus şi i-a terminat. Şi tu mănânci şi te gândeşti. Cum, dracu’, să lupţi? (De ce îl invoci pe „dracul“? Pentru că te apucă o furie oarbă numai când îţi aminteşti cât de neputincios ai fost tu, cel sănătos, în lupta cu boala care i-a lovit, i-a distrus şi i-a terminat. D-aia îl invoci!)

Oare savanţii care muncesc să găsească leacul acestei boli cum sărbătoresc această zi?

Înghiţi din ce în ce mai greu ciorba. Dar nu-ţi iei ochii de pe bonul fiscal. Cum trebuie să lupţi în ziua asta? Cum, dracu’... Ajunge! Mănâncă şi gândeşte-te cum să lupţi! Ziua asta e declarată oficial aşa, ca oamenii să conştientizeze, să se gândească cât de important este să prevină, adică să se caute la medicii care au mai rămas în ţară. Cei care au mulţi bani să se caute la Viena sau la Paris. Nu poţi să trăieşti zi de zi cu gândul la această luptă. Cine ţi-ar putea spune ce şanse ai ca să te ocolească? Faci parte dintr-un grup cu riscuri ridicate. Trăieşti cu aceste riscuri. Te-ai săturat de statistici. Să te bărbiereşti în fiecare dimineaţă şi să te gândeşti aşa, ca depresivul, unde anume te va lovi? Când se va întâmpla? Să-ţi pipăi corpul... Eşti de-a dreptul ridicol cu imaginea asta în oglindă, întrebându-te când şi cum va apărea, ca un diavol, la dracu’! Mănâncă!

Oare savanţii care muncesc să găsească leacul acestei boli cum sărbătoresc această zi? Oare companiile farmaceutice luptă acum mai mult decât în alte zile? Dar medicii oncologi luptă sau se odihnesc? Ei luptă în fiecare zi a anului. Să se organizeze în spitalele noastre o acţiune de genul „porţi deschise“, să vină cei sănătoşi să dea cu trafaletul pe pereţi, să schimbe un aşternut, o saltea, să dea cu mopul prin saloane, să spele closetele. Asta ar însemna „luptă“? De ce nu s-ar amenaja un muzeu al cancerului? De ziua asta să fie intrarea liberă la muzeu. Sau nişte Jocuri Olimpice pentru cei care au scăpat, au supravieţuit, trăiesc! Care companii s-ar băga să sponsorizeze aceste jocuri? Care ar fi oraşele care s-ar lupta pentru organizarea jocurilor? Hai că-ţi stă ciorba-n gât! Bea nişte apă!

Trebuie să fii mulţumit, totuşi, că trăieşti această zi. Ai ieşit în oraş, te-ai plimbat şi acum mănânci, bei şi te gândeşti la ei. Ca la nişte eroi. Eroii tăi. Ei au luptat, tu îţi aminteşti.