O groaza de banet intra in Romania pe adresa unor organizatii care se ocupa de ecologie din joi in Pasti

ONG-uri - paradis fiscal Romania si-a aliniat aproape integral legislatia in domeniul mediului la cea europeana. Pana la rezolvarea problemelor de mediu insa mai este cale lunga. Norocul

ONG-uri - paradis fiscal
Romania si-a aliniat aproape integral legislatia in domeniul mediului la cea europeana. Pana la rezolvarea problemelor de mediu insa mai este cale lunga. Norocul autoritatilor ca poluarea industriala a murit natural, odata cu inchiderea marilor intreprinderi. Despre Garda de Mediu de la infiintare nu s-a mai auzit nimic, iar inspectoratele teritoriale de mediu se multumesc doar sa constate si sa dea un soi de amenzi-abonament convenabile societatilor comerciale care, altminteri, ar trebui sa cheltuiasca mult mai mult. Pana si constatarile pot fi puse sub semnul intrebarii. La Zlatna, de pilda, pana la inchiderea totala a industriei locale, o simpla ploaie gaurea umbrelele. in scripte, insa, poluarea nu depasea cu mult limitele admise; se faceau masuratori din ora in ora si, cum noxele nu stateau in aer ore in sir, cifrele inregistrate in momentul emisiilor se adunau cu cele din restul zilei, iar media iesea buna. Cu cat se faceau mai multe masuratori pe zi, cu atat aerul era, in scripte, mai curat. Pe fondul tacerii si dezinteresului autoritatilor s-au inmultit organizatiile neguvernamentale de mediu. Legislatia romaneasca in domeniul finantarii ONG-urilor este facuta mai degraba pentru a impiedica infiintarea si functionarea unui ONG, decat pentru a incuraja, asa cum declara guvernantii, dezvoltarea societatii civile. Spre deosebire de alte tari, in Romania, sponsorizarea nu aduce sponsorului nici un avantaj la impozitarea veniturilor. A ramas totusi portita finantarilor din afara, care nu sunt deloc de lepadat. in plus, in Romania exista un mare avantaj: temandu-se ca o legislatie coerenta privind declararea veniturilor si folosirea lor de catre ONG-uri ar putea incurca finantarea partidelor, parlamentarii "uita" de 14 ani sa puna ordine in acest paradis fiscal. Toate cele insirate mai sus au facut ca majoritatea organizatiilor neguvernamentale sa nu mai reprezinte, asa cum este firesc, glasul societatii civile, ci doar al unui grup de initiati care stiu cum sa atraga fonduri din afara. Evident, aceste fonduri nu vin pentru x sau y membru de ONG, ci pentru rezolvarea unei probleme a comunitatii si, in consecinta, sumele si destinatiile lor ar trebui sa fie publice. in majoritatea cazurilor insa nu sunt. Despre activistii romani din domeniul mediului, ideile si actiunile lor in Romania poti afla mai multe de la Bruxelles, Strasbourg sau Budapesta, decat de pe la noi.
Sute de mii de dolari pentru Alburnus Major, Albamont, Clubul de Turism Montan
O idee despre cat de mari sunt fondurile destinate protejarii mediului reiese dintr-un articol publicat de Mitchell W. Hurst " Grassrots efforts seek to save Romanian village, ancient ruins". in articol se vorbeste doar despre eforturile catorva ONG-uri pentru impiedicarea proiectului de exploatare a aurului la Rosia Montana - Albamont, Clubul de Turism Montan si Alburnus Major. Primele doua au primit finantari de la German Marshall Fund (GMF) din SUA prin intermediul organizatiei Environmental Partnership of Romania (EPR). Suma totala pe care a primit-o EPR de la GMF este de 426.800 USD. Alburnus Major a primit sprijin financiar de la programul de mediu al Fundatiei Mott prin intermediul Global Greengrants Fund (GGF). Suma totala primita de GGF de la Mott doar in cursul anului 2002 este de 500.000 USD. O alta organizatie internationala ce se declara a fi impotriva exploatarilor miniere de orice fel, Friends of the Earth, a primit 847.300 USD pentru programe proprii si ajutorarea altor ONG-uri mai mici care au initiative in domeniu. Donatorii insirati mai sus sunt doar cateva exemple din zecile de fundatii si organizatii internationale. Pentru a afla exact cati bani au intrat in Romania si exact pentru ce trebuie luat raportul fiecarui donator si urmarita lista finantarilor si circuitul banilor, deoarece, ca si in cazul firmelor-fantoma, pana la destinatar se impart intr-o multime de alte ONG-uri partenere sau sponsori de mana a doua. Probabil, cand autoritatile romane vor fi urecheate pentru neindeplinirea criteriilor de mediu, vor face, ca in cazul combaterii violentei in familie, o noua agentie la minut care va "prelua experienta ONG-urilor" in domeniu. Desi n-a auzit aproape nimeni de ele in Romania, la Strasbourg si Bruxelles, militantii "voluntari" romani in domeniul mediului au, ca si cei in domeniul combaterii violentei in familie, carti de vizita beton.