O cercetătoare de origine română a descoperit la ce este bună bârfa

Bârfele negative ne fac temători şi anxioşi. FOTO Arhivă Adevărul

Nevoia de a bârfi o simţim cu toţii. Deşi privită cu ochi răi fiindcă poate ameninţa reputaţia unei persoane, o echipă de cercetători olandezi, condusă de Elena Martinescu, a demonstrat că bârfa are efecte benefice în viaţa noastră indiferent dacă este pozitivă sau negativă.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Groningen din Olanda au studiat felul în care bârfele îi influenţează pe ascultători. Cerinţa acestora a fost ca participanţii la studiu să îşi amintească o bârfă pozitivă sau negativă pe care au auzit-o despre o altă persoană, iar apoi să spună în ce măsură au devenit mai precauţi cu informaţiile pe care le oferă despre ei, cât de mult au considerat că informaţia aflată i-a pus într-o lumină bună şi în ce măsură au identificat o creştere a stimei de sine după aflarea bârfei. 

Rezultatele au relevat că în cazul bârfelor negative creşte tendinţa de auto-protecţie şi de auto-promovare, în timp ce în cazul informaţiilor pozitive apare o creştere a stimei de sine.

„De exemplu, dacă auzim informaţii pozitive despre o persoană, putem fi provocaţi să ne îmbunătăţim propria viaţă. De asemenea, informaţiile negative ne pot flata, pentru că ne arată că alţii se descurcă mai greu decât noi, dar ne pot, totodată, speria, pentru că ne prezintă un mediu negativ, ne arată că orice persoană poate pica victimă bârfelor”, a consemnat doctorandul de origine română Elena Martinescu în publicaţia de specialitate Personality and Social Psychology Bulletin.

Elena Martinescu, cercetătoarea de origine română care a condus studiul. FOTO Facebook

Studiul a mai arătat că atunci când un individ aude o bârfă pozitivă, o foloseşte la îmbunătăţirea propriilor acţiuni. Totuşi, când auzim o bârfă negativă, devenim nu doar defensivi, ci şi temători şi anxioşi, gândindu-ne că am putea fi următoarea ţintă. Cercetătorii sugerează că, în loc să încercăm să renunţăm la bârfă, ar trebui să ascultăm informaţiile primite, conştienţi de efectele pe care le are asupra noastră.

Elena Martinescu a mai precizat că instinctul de auto-protecţie şi teama cresc în cazul femeilor care au de-a face cu bârfe negative, pe când bărbaţii experimentează sentimente de anxietate şi frică atunci când aud bârfe pozitive. „Acest lucru se întâmplă probabil din cauza comparaţiilor sociale, pe care bărbaţii le găsesc ameniţătoare, a spus cercetătoarea. Nu în ultimul rând, cercetarea a arătat că bărbaţii dezvăluie mai repede decât femeile informaţiile confidenţiale, în timp ce femeile bărfesc mai mult. 

Citeşte şi:

Bârfa la locul de muncă are şi părţi bune

Bârfa, „arma“ femeilor tinere împotriva potenţialelor rivale sexuale

Formula echilibrului perfect între viaţa personală şi cea profesională