Metoda de economisit bani în timp de criză

Metoda de economisit bani în timp de criză

Românii se apără de criză punând deoparte lunar câte puţin din venitul lor

Nici măcar recesiunea economică nu ne împiedică să punem bani deoparte. Această tendinţă rezistă mai ales ca plasă de siguranţă împotriva riscurilor. Banii sunt puşi la ciorap sau la bancă pentru zile negre şi pentru bătrâneţe. Ca investiţii, românii preferă în această perioadă sectorul imobiliar, apoi depozitele bancare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Populaţia a reacţionat la criză prin scăderea consumului şi creşterea tendinţei spre economisire, în ciuda capacităţii reduse de acumulare a averii, consecinţă a crizei economice.

Mai citiţi şi:

Un sfert dintre braşoveni „au uitat“ de declaraţiile de venit

Germania şi Anglia, câştigătoarele crizei

Investiţiile străine directe în 2009, la jumătatea celor din 2008

Rezultatele unui studiu realizat de Grupul UniCredit arată că îndatorarea mai mică şi consumul mai redus semnifică o tendinţă mai pronunţată spre economisire. Deşi veniturile au fost mici, economiile s-au redresat în 2009 faţă de valorile reduse din 2008.

Economisirea nu este însă un demers la fel de uşor ca acum doi ani: oamenii caută acum să se asigure în faţa riscurilor crizei, punând bani deoparte în special pentru zile negre şi pentru copii.

Aceasta este concluzia barometrului de opinie realizat de GfK în 13 ţări central şi est-europene care arată că în aceste state produsele de economisire ocupă locul al doilea în rândul serviciilor financiare, după conturile bancare, iar motivele pentru care oamenii economisesc nu variază foarte mult de la o ţară la alta.

Studiul arată că, în ciuda acestei tendinţe, în România, poziţia a doua în topul produselor bancare este deţinută în prezent de credite.

Motivaţii pentru economisire

Prima motivaţie, comună pentru toate statele analizate este „economisirea pentru zile negre" care să acopere nevoile obişnuite, zilnice, dar şi situaţiile domestice neprevăzute. Al doilea motiv este sprijinirea copiilor în special pentru facultate, urmată de „rezerve pentru bătrâneţe" sau „rezerve pentru mai târziu", precum şi economii pentru vacanţe.

În cazul românilor, 29% au ales primul motiv, 28% pun bani deoparte pentru copii, iar 25% sunt preocupaţi de rezervele personale pentru bătrâneţe.

În opinia psihologului Mirela Tîrlie,  nesiguranţa şi insecuritatea financiară pot constitui principala cauză a comportamentului de economisire în contextul actual.

„Nevoia de securitate materială dictează comportamente mai prudente, iar o sumă pusă deoparte îi poate face pe oameni să se simtă mai liniştiţi cu privire la viitor", spune Tîrlie.

Ea susţine că ţara noastră este un spaţiu în care influenţele societăţii de consum au pătruns de puţină vreme şi, prin urmare, obişnuinţele românilor sunt mai degrabă exersate în sensul economisirii decât al consumului.

Sociologul Alfred Bulai spune că spre deosebire de „modelul românesc", care se concentrează pe „a strânge", modelul occidental a dezvoltat indivizi care plătesc bunul abia după ce îl au. „Occidentalii sunt «legaţi de sistem», de aceea banca este mult mai puternică la ei în raport cu individul decât în România. Nu există, aşadar, un model ideal", consideră Bulai.

În opinia sa, cultura noastră este puternic rurală, cu o pondere mai mică a culturii industriale şi, de aici, atitudinea de economisire. „În mediul rural, bătrânii strângeau prosoape pentru zile negre. Acesta este un efect al culturii de supravieţuire în care oamenii încearcă să acumuleze pentru a avea rezerve", susţine sociologul.

Sectorul imobiliar, cea mai atractivă investiţie

Tot în 2009 a mai apărut o tendinţă comună în statele Europei: oamenii preferă să se asigure împotriva riscurilor, fiind căutate modalităţile simple şi transparente de economisire: cumpărarea de proprietăţi sau depozitele la termen. Cercetarea GfK arată că sunt încă destui europeni care continuă să îşi păstreze banii acasă, pe fondul încrederii scăzute în pieţele financiare.

Pentru români, cea mai atractivă oportunitate de investiţie rămâne sectorul imobiliar, cu apartamente şi case (25%) şi alte proprietăţi (29%), urmat de depozitele bancare (23%).

Analistul economic Radu Crăciun spune că românii preferă încă să economisească nesofisticat, deoarece au un nivel scăzut de educaţie financiară. El pune pe seama nivelului limitat de educaţie financiară şi faptul că românii preferă să investească încă în piaţa imobiliară, o investiţie la îndemână comparativ cu titlurile de stat, unde este nevoie de înţelegerea anumitor aspecte financiare.

Accesul la sistemul bancar

Patru din cinci locuitori ai statelor membre UE din Europa Centrală au acces la sistemul bancar, în timp ce ponderea în Europa de Sud-Est scade la 50%. Cercetarea GfK arată că România se situează pe penultima poziţie, înaintea Bulgariei, cu o penetrare de 54%.

Banul se strânge greu când ai copii

Cea mai recentă anchetă a Bugetelor de Familie realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în 2001 economiile românilor la nivel naţional erau de 1% din venitul total pe gospodărie, în 2004, acestea au crescut la 3,3%, în 2006 au ajuns 8,6%, iar în 2008 acestea deţineau o pondere de 10,2%.

Pe ansamblul gospodăriilor, în anul 2008, cheltuielile totale s-au situat aproape de nivelul veniturilor totale, astfel încât economiile au reprezentat, în medie, pe o gospodărie 216,5 de lei lunar, în creştere cu 1,6 puncte procentuale faţă de anul precedent.

Gospodăriile de pensionari au economisit, în medie, 11,7% din venituri, cele de salariaţi 11%, cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole 5,9%, iar cele de agricultori 5,8%, în timp ce gospodăriile de şomeri au efectuat cheltuieli mai mari decât veniturile, înregistrând un deficit de resurse.

Cele mai mici economii (până în 5% din veniturile totale) s-au regăsit la gospodăriile cu patru şi mai mulţi copii (+3,4%) şi la cele din grupa de vârstă 15-24 ani (+4,9%).

Veniturile au depăşit cheltuielile cu peste 10% la gospodăriile conduse de persoane în vârstă de 65 ani şi peste (+12%), la gospodăriile formate din două persoane (+12,1%) şi la cele încadrate în categoria celor cu nivel de pregătire superior (+14,1%).

Cum arată portofoliul ideal de economii

Depozitele la bănci sunt cele mai recomandate instrumente în cazul românilor cu venituri mici


Analistul economic Radu Crăciun consideră că economiile minime pe care trebuie să le ai în contextul economic actual trebuie să îţi asigure cheltuielile lunare timp de două-trei luni, în caz de pierdere a locului de muncă.

Ca instrument de economisire la îndemâna oricui el recomandă depozitele bancare, iar ca investiţii pe termen lung economistul indică titlurile de stat şi fondurile de investiţii. Pe termen foarte lung, Crăciun crede că ar trebui preferate fondurile de pensii.

Radu Limpede, la rândul său analist economic, spune că românii cu venituri mici ar trebui să opteze pentru economisire pe clasicele depozite bancare. În schimb, cei cu venituri mai mari pot alege titluri de stat şi obligaţiuni, fie prin intermediul serviciului de Private Banking sau al societăţilor de administrare a activelor (SAI), fie direct când sunt emise, fie pe piaţa secundară, cumpărate de pe Bursa de Valori Bucureşti.

Analistul recomandă aurul în loc de economiile la ciorap sau la saltea. „Ţinutul banilor la ciorap nu e o opţiune pentru că se aşteaptă momente de inflaţie galopantă chiar şi la dolari sau euro", spune Limpede.

Fără reţete unice

Specialiştii în economie susţin că nu există o reţetă unică pentru punerea banilor deoparte. „Economisirea în lume varia înainte de criză între -5% la americani şi 40% din venituri la chinezi, cu toate că ambele ţări stau mult mai prost decât Europa în privinţa asistenţei sociale şi de sănătate asigurate de către stat", spune Radu Limpede.

El arată că înainte de criză în România gradul de economisire netă se situa la circa 8%, dar în prezent media ideală este între 10% şi 15%.
Totodată, rata de investiţii destul de ridicată a boomului românesc a fost susţinută de economisirea din străinătate, prin intermediul „băncilor-mamă".

Analistul economic spune că la noi raportul dintre credite şi depozite bancare a rămas supraunitar, dar s-a corectat drastic pe parcursul anului 2009, de la 1,25 la numai 1,12. 

Depozitul, cea mai bună puşculiţă

Din totalul traficului înregistrat în 2009, consumatorii au utilizat calculatoarele produselor de economisire disponibile pe FinZoom.ro în proporţie de 11% la depozite, 3% la Fonduri Mutuale şi de doar 1% la Fonduri Pensii (Obligatorii şi Facultative).

Faţă de 2008, anul premergător crizei, depozitele au crescut cu 30%, pensiile au rămas constante, iar fondurile mutuale s-au majorat cu peste 100%. Înainte de criză, datele Finzoom arătau că depozitele erau la 8 - 9%, fondurile, la 1,3%, iar pensiile tot la 1%.

„Am revenit la normalitate"

„Suntem una dintre ţările cu nivel de economisire foarte redus raportat la alte state", consideră sociologul Mircea Kivu. El spune că tendinţa de economisire a apărut în ultimii ani, în contextul campaniilor publicitare agresive lansate de bănci la depozite.

„Obiceiul de a economisi nu este nou. Ideea de economisire a pierdut teren în anii '90 din cauza inflaţiei, dar în ultimii ani s-a revenit la o tendinţă normală", spune Kivu. Sociologul pune această tendinţă şi pe fondul nesiguranţei zilei de mâine. „Românii se apără în acest fel, prin punerea banilor deoparte".

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările