Legile fizicii sunt contrazise din nou. Apa pură nu îngheaţă la zero grade!

Legile fizicii sunt contrazise din nou. Apa pură nu îngheaţă la zero grade!

Apa îngheaţă la temperaturi mult mai scăzute decât în trecut

Printre primele lucruri care se învaţă la şcoală, la ora de ştiinţele naturii, este şi faptul că apa îngheaţă la zero grade. Specialişti americani în domeniu explică faptul că punctul maxim de îngheţare a apei este mult mai mic.

Ştiri pe aceeaşi temă

Noul prag la care apa devine solidă este de -48 de grade Celsius, potrivit unei cercetări recente, efectuate de specialiştii de la universitatea din Utah, Statele Unite.

Cercetătorii au descoperit că apa pură îşi schimbă structura moleculară atunci când atinge acest punct, transformându-se în „gheaţă întermediară".
Specialiştii detaliază faptul că apa nu se tranformă în gheaţă la -48 de grade doar din cauza temperaturii extrem de scăzute, ci pentru că structura ei moleculară se modifică.

Cercetările demonstrează faptul că aceste schimbări de structură de la lichid la „gheaţă intermediară" explică misterul temperaturii la care apa ajunge să îngheţe. „Această «gheaţă intermediară» are o structură care se situează între cea a gheţii şi cea a lichidului. Prin rezultatele publicate rezolvăm un puzzle vechi eferitor la ce se întâmplă în apa răcită extrem", a explicat cercetătorul Molinero.

Mai mult, apa răcită foarte mult a putut fi analizată la -41 de grade Celsius, pragul cel mai de jos la care rata de cristalizare a apei poate fi măsurată. La temperaturi mai mici, apa îngheaţă mult prea repede pentru a putea fi analizată. În urma experimentelor, cercetătorii au determinat în ce stare se găseşte apa înainte de a atinge punctul maxim de cristalizare şi îngheaţă. Răspunsul: -48 de grade Celsius. „Schimbările de structură ale apei controlează rata de formare a gheţii. Noi am demonstrat termodinamica apei şi rata de cristalizare, ambele fiind controlate de schimbările înregistrate în structura lichidă a apei, care se apropie de cea a gheţii", a detaliat Molinero.

Fenomenul încălzirii globale, analizat

Noile descoperiri îi ajută pe cei care studiază fenomenul încălzirii globale să înţeleagă acest proces.

„Este nevoie să ştii asta (la ce temperatură îngheaţă apa pură, n.r.) pentru a anticipa câtă apă va exista în atmosferă, în state lichidă sau cristal, pentru că acest lucru este strâns legat de câtă cantitate de radiaţii este absorbită de apă şi gheaţă. Aceste reacţii sunt importante pentru a putea anticipa schimbările climatice", a explicat chimistul Valeria Molino pentru unews.th.edu.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările