Izolaţie termică pe interior sau pe exterior?

Materialele de construcţie care protejează casele de temperaturile scăzute au un grad de utilitate foarte ridicat, reducând costurile cu întreţinerea pe timpul sezonului rece. În această săptămână analizăm avantajele şi dezavantajele izolaţiei termice interioare şi ale celei exterioare. Doi constructori vorbesc despre caracteristicile fiecărui tip de lucrare.

Suntem spre finalul lunii septembrie, dar sezonul construcţiilor şi al renovărilor nu s-a încheiat încă. De asemenea, este un moment propice pentru realizarea izolaţiei termice a locuinţei, o binecuvântare în sezonul rece.

Nu e de ignorat faptul că autorităţile locale acordă, în anumite condiţii, o reducere a impozitului pe clădiri pentru lucrările de sporire a confortului. Pe scurt, trebuie să fii proprietarul locuinţei în care stai, să nu ai datorii la Fisc şi să ai autorizaţie.

Gama de materiale pentru izolaţie este atât de diversă şi de mulţumitoare ca rezultate, indiferent de modalitatea în care le folosim, încât ne vom referi doar la câteva principii de bază ale reabilitării termice. Despre câteva detalii tehnice capitale vor vorbi invitaţii rubricii de astăzi.

Costurile sunt în defavoarea izolaţiei exterioare. În funcţie de înălţimea locuinţei trebuie pusă la socoteală şi schela, iar materialele care intră în contact cu exteriorul au o rezistenţă mai ridicată, deci, sunt mai scumpe.

De cealaltă parte, izolaţia interioară pierde ca tehnică pentru că reduce din spaţiul util al camerelor, chiar dacă într-o mică măsură, iar peretele pavat cu plăci nu va putea fi găurit pentru agăţarea tablourilor sau a corpurilor de mobilier, întrucât i se va strica suprafaţa. Şi la calorifer vor fi probleme, pentru că va trebui prins cu dibluri mai lungi şi mai mari, ca să prindă bine peretele.

 „Izolaţia exterioară este, fără îndoială, cea mai bună"

Cu o experienţă de peste zece ani în domeniul construcţiilor, inginerul Vasile Maftei, din Giurgiu, a testat o gamă largă de produse care ajută la reducerea pierderilor de căldură. Înainte de a se gândi la modalitatea de izolaţie, inginerul recomandă proprietarilor să se asigure că materialele folosite sunt de bună calitate şi că lucrarea este făcută de profesionişti.

„De multe ori am fost pus în situaţia de a repara stricăciunile produse de alţii. De exemplu, în cazul plăcilor de polistiren expandat aplicate pe exterior, am constatat că stratul de adeziv nu fusese întins cum trebuie. De asemenea, între plăci erau distanţe considerabile. Din cauza acestor defecţiuni, în interior apăruseră pete de igrasie semnificative. Oricum, izolaţia exterioară este, fără îndoială, cea mai bună", spune inginerul Maftei.

Specialistul optează pentru izolaţia termică a exteriorului unei locuinţe, bazându-se pe un principiu arhicunoscut: „Trebuie protejată porţiunea care intră prima în contact cu frigul sau umezeala. Altfel, răceala pătrunde prin perete şi se opreşte în stratul de protecţie din interior. Dacă acesta nu a fost bine pus sau nu e de calitate, investiţia a fost făcută degeaba".

Vasile Maftei mai spune că proprietarii care se hotărăsc să înceapă o astfel de lucrare ar trebui să stea de vorbă cu furnizorii de materiale de construcţie şi să le explice ce fel de locuinţă au, cum este aşezată şi în ce zonă se află.

„Aceste informaţii sunt foarte importante la alegerea tipului de material izolator. Sunt produse speciale pentru umezeală ridicată, altele pentru rezistenţa la temperaturi joase prelungite", a precizat el.

„Un alt avantaj al izolării pe exterior îl reprezintă posibilitatea folosirii mai multor tipuri de materiale. De pildă, există mai multe tipuri de vată în construcţii, eficiente ca efect al reducerii pierderii de căldură. Ideea e că, indiferent ce produs ai folosi, pe-afară te poţi «juca» mai bine cu materialele, iar la final, după finisare, nu există pericolul ca pereţii să fie afectaţi de lovituri sau de alte intervenţii", a adăugat Vasile Maftei.

"Trebuie protejată porţiunea care intră prima în contact cu frigul sau umezeala."
Vasile Maftei
inginer construcţii

„Dacă se foloseşte vată pe interior, ocupă loc"

Izolaţia pereţilor pe interior se face mai uşor şi cu cheltuieli mult mai reduse. Cum reabilitarea termică în oraşe merge foarte greu, iar unele asociaţii de proprietari nu şi-au stabilit încă un calendar al lucrărilor, oamenii au început deja să se protejeze singuri de intemperii. În această situaţie, un apartament nu poate fi izolat decât cu plăci subţiri, speciale, de polistiren extrudat.

„Proprietarii care fac o astfel de reabilitare ar trebui mai întâi să-şi cureţe bine pereţii. Orice strat suplimentar de zugrăveală, gen var, humă, vopsea de ulei sau lavabilă, face o peliculă sub plăci, ceea nu e tocmai sănătos pentru pereţi", a explicat Aurel Melinte, un zidar bucureştean. El a precizat că apartamentele nu trebuie tapetate integral pe interior, ci doar pereţii despărţitori de mediul extern.

„Plăcile din polistiren pentru interior sunt mult mai subţiri decât produsele utilizate la faţade. Prin urmare, ideea că reduce din spaţiul camerei este una falsă. Dacă vrei să nu mai pierzi căldură, trebuie să faci şi acest, zic eu, mic sacrificiu", a completat Aurel Melinte. Altă variantă pentru izolarea interioară a locuinţelor sunt rigipsul şi vata minerală, care merg mână în mână. Aici însă sunt probleme legate de micşorarea spaţiului.

„Vata este materialul care izolează. Pentru că e mai scumpă decât polistirenul, mulţi se orientează către materiale mai ieftine şi, deci, mai groase. Sunt bune, evident, dar ocupă loc. Este vorba de circa 8 centimetri, dar depinde de produs. Cum funcţionează: se instalează pe perete profilele din aluminiu, se adaugă vata, astfel încât să nu aibă porţiuni neacoperite, după care rigipsul este prins de profile", a spus Aurel Melinte.

Meşterul recomandă astfel de izolare mai ales la casele din lemn, pentru că pe exterior nu poţi interveni, întrucât i se strică aspectul de cabană, exact scopul pentru care a fost construită.

"Plăcile din polistiren pentru interior sunt mult mai subţiri decât produsele utilizate la faţade."
Aurel Melinte
zidar