În prezent, majoritatea clădirilor noi au parte de tot felul de finisaje care le ajută să fie mai confortabile pentru toţi cei care le locuiesc. În cazul celor mai vechi, însă, este nevoie să se mai şi intervină de către proprietar.

În aceste condiţii, hidroizolaţia şi termoizolaţia devin două procese absolut necesare pentru nivelul de siguranţă şi de confort al locuitorilor unei clădiri sau pentru cei care lucrează în ea. Însă, astfel de procese nu ar trebui să fie realizate la întâmplare, pentru că orice greşeală ar putea să fie una importantă în ceea ce priveşte utilizarea clădirii. Cu alte cuvinte, este nevoie să se lucreze cu o firmă de specialitate, cu profesionişti care chiar ştiu ce fac, iar, pentru cei din Bucureşti, aceasta poate să fie Hidroizolaţii Conduraru.

Hidroizolaţia, elementul de protecţie împotriva infiltraţiilor

Pentru o clădire, oricât de nouă ar fi ea, unul dintre cei mai mari adversari este apa. Chiar dacă, la prima vedere, nu ar părea o problemă chiar atât de mare, în timp, infiltrările de apă de ploaie sau din ceea ce provine de la zăpadă se pot dovedi a fi extrem de distructive. La început apare mucegaiul, dar acesta ar trebui să reprezinte cea mai mică grijă pentru proprietarul unui clădiri care începe să sufere din cauza apei.

Odată ce structura clădirii începe să fie afectată, efectele pot să devină şi mai grave decât atât. Pot să apară prăbuşiri ale tencuielii sau chiar a întreg acoperişului, lucru pe care în mod evident nu şi-l doreşte nimeni.

Din fericire, toate acestea pot să fie prevenite cu o hidroizolaţie de calitate, realizată de o firmă profesionistă, care ştie ce face şi are materialele necesare. Pe de altă parte, însă, am văzut şi suficient de mulţi indivizi care spuneau că o firmă este prea scumpă şi care preferau să repare sau să îmbunătăţească hidroizolaţia terasei de pe clădirea în care stau de unii singuri. Deşi se poate, procedeul este unul foarte riscant şi, dacă nu este făcut cum trebuie, utilitatea lui întârzie să apară, apa reuşind să treacă la fel de uşor precum înainte.

Există mai multe metode pentru a realiza o hidroizolaţie de calitate, însă cea mai simplă şi mai ieftină este folosirea unei membrane bituminoase. Aceasta este şi varianta recomandată de majoritatea firmelor care lucrează în domeniu. Într-un sistem de acest fel, se aplică mai multe straturi de membrane bituminoase cu diverse proprietăţi (împreună cu adezivi şi şape), plus bariere de vapori pentru a nu se creea condens. În acest mod, apa încetează să se infiltreze, dar procesul nu este chiar simplu, pentru că fiecare tip de acoperiş are nevoile sale şi lucrările trebuie să fie realizate în funcţie de acestea. Aşadar, nu se lucrează la fel pentru acoperişurile înclinate sau pentru cele drepte şi, cu atât mai mult, nu pentru cele pe care se poate şi merge, pentru că, în acest ultim caz, stratul hidroizolant poate să fie afectat şi distrus mai uşor. În plus, în ultima vreme au început să apară şi terase verzi, cu plante, iar acestea necesită un alt tip de hidroizolaţie. În acest caz se folosesc mai multe straturi de bitum, în timp ce la suprafaţă se mai adaugă un strat de separaţie şi filtrare compus din geotextil, pământ şi apoi plantele.

Termoizolaţia, soluţia pentru mai multă căldură

Defectul multor clădiri vechi era că proiectanţii nu le-au dotat şi cu un strat de termoizolaţie, astfel încât acestea pierd foarte multă căldură. Soluţia este ca procesul să fie realizat mai târziu, atât în privinţa pereţilor, cât şi pentru acoperiş (lucru care va fi cu adevărat de apreciat de cei care locuiesc la ultimul etaj). Însă, dacă pentru pereţi este mai uşor, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre termoizolaţia acoperişului, întrucât aceasta poate să fie la rândul ei afectată de apă dacă nu este realizată aşa cum trebuie.


Elementul comun al celor două tipuri de izolaţie este materialul folosit. Pentru orice termoizolaţie se utilizează polistirenul, tipurile sale fiind însă diferite în funcţie de cerinţele clădirii. Pentru pereţi se foloseşte cel expandat. Acesta este polistirenul clasic, pe care îl ştim cu toţii. Avantajele sale sunt că materialul este ceva mai ieftin şi reuşeşte să ţină căldura în clădire şi frigul afară. Dezavantajul, cel puţin în cazul tipurilor mai vechi de polistiren expandat, este că nu contribuie şi la o hidroizolaţie de calitate, aşa că utilizarea lui nu este recomandată nici pentru podelele de la parter, nici pentru acoperiş.

Niciun proprietar nu ar trebui să îşi facă însă griji din acest punct de vedere, întrucât există soluţii şi pentru astfel de lucrări. Ele sunt realizate cu ajutorul polistirenului extrudat. Acesta este mai dens şi mai rezistent din punct de vedere mecanic în comparaţie cu cel clasic şi, de aceea, face mai bine faţă apei. În ultima vreme, a apărut pe piaţă şi un tip de polistiren expandat potrivit şi pentru hidroizolaţie, dar acesta nu este încă la fel de folosit de către companiile de construcţii, ele preferând să meargă în continuare pe mâna polistirenului extrudat.

O altă soluţie este folosirea vatei minerale pentru o termoizolaţie mai bună, dar nici această soluţie nu se regăseşte printre preferatele constructorilor, în primul rând datorită cerinţelor de preţ, care sunt ceva mai ridicate şi probabil că nu ar mulţumi un număr foarte mare de clienţi.

Aşadar, izolaţia pereţilor nu ar trebui să fie una problematică, procesul fiind mai uşor de realizat. În cazul teraselor şi al acoperişurilor însă, el este ceva mai complicat, are nevoie de alte materiale şi trebuie să fie făcut împreună cu hidroizolaţia. Care însă ar trebuie să fie realizată şi prima?

Cum se realizează o lucrare de calitate

Aşa cum am spus, în cazul teraselor, termoizolaţia fără hidroizolaţie nu îşi are rostul. Cele două lucrări ar trebui să fie realizate concomitent, însă pentru asta există mai multe abordări posibile, în funcţie de ordinea straturilor.

Cea mai utilizată metodă în ziua de astăzi este cea care lasă termoizolaţia la suprafaţă. Astfel, la început se pune polistirenul, cu adezivii necesari şi apoi se toarnă membrana bituminoasă şi tot ceea ce este nevoie, pentru ca la final să fie lăsat un strat de rocă sau ceramică, pentru trafic. Este varianta mai ieftină şi mai uşor de folosit. În plus, este protejat astfel de umezeală stratul de termoizolant. Totuşi, mai recent, constructorii şi-au dat seama că nu este şi cea mai sigură versiune.

De aceea, din ce în ce mai des se apelează la varianta inversată. Aceasta plasează hidroizolaţia la bază şi lasă stratul de polistiren deasupra, peste care adaugă şi alte paturi de difuzie sau pedonabil. Această modalitate este utilizată în special în cazul podurilor sau a teraselor verzi despre care spuneam şi mai devreme şi este utilizată din două mari considerente. În primul rând, lasă posibilitatea de a realiza şi alte lucrări la suprafaţa izolaţiei. Rezistenţa în timp este şi ea una superioară, pentru că termoizolaţia tinde să fie ceva mai durabilă. Şi, chiar dacă se întâmplă ceva, nu este afectată hidroizolaţia, mai scumpă şi mai greu de înlocuit.

O altă variantă este să fie folosită atât metoda clasică, dar şi cea inversată. Astfel, se utilizează mai multe straturi de hidroizolaţie şi unul de termoizolaţie, situat între ele. În mod cert, aceasta este cea mai sigură şi mai durabilă variantă, dar şi materialele folosite sunt multe, în acest mod ea devenind şi cea mai scumpă.

Alegerea tipului de lucrare se face după buget, dar şi după necesităţi. Pentru o terasă pe care se merge foarte mult, ar fi bine să se aleagă între ultimele două tipuri. Pentru un acoperiş clasic merge şi cea clasică, deşi, dacă există un buget mai mare, niciodată nu strică un grad superior de calitate a lucrărilor.

Alege o firmă profesionistă pentru a nu risca integritatea lucrărilor

Indiferent de ce tip de hidroizolaţie/termoizolaţie vei folosi, nu merită să rişti şi să lucrezi cu amatori, întrucât riscurile sunt destul de mari. Astfel de lucrări trebuie să fie realizate cu grijă şi în condiţiile unui profesionalism ridicat. În plus, sunt necesare utilaje specializate, pe care le au de regulă doar firmele. Hidroizolaţii Conduraru este o companie potrivită pentru cei care au nevoie de astfel de servicii în Bucureşti sau în apropiere. Aceştia se ocupă şi de clădiri de locuit, având în portofoliu numeroase lucrări la ansamblurile rezidenţiale noi, dar pot să ducă la bun sfârşit şi comenzi mai complicate, aşa cum sunt podurile, halele sau clădirile de birouri. Pentru cei care locuiesc în alte oraşe din ţară, există, de asemenea, alte soluţii, aşa că nimeni nu va fi nevoit să rişte şi să lucreze cu persoane care nu sunt specializate în domeniu.