FOTO VIDEO „Provocarea găleţii cu gheaţă“, gest umanitar sau exhibiţionism?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Peste 700 de persoane s-au adunat vineri la Melbourne, pentru a stabili un record: cel mai mare număr de oameni care-şi varsă simultan în cap gîleata de apă cu gheaţă
Peste 700 de persoane s-au adunat vineri la Melbourne, pentru a stabili un record: cel mai mare număr de oameni care-şi varsă simultan în cap gîleata de apă cu gheaţă

„Provocarea găleţii cu gheaţă“ este una dintre cele mai reuşite acţiuni umanitare din istorie, dar baia de apă rece nu este atât de inofensivă şi nici atât de altruistă precum pare, spun unii medici şi psihologi.

„Ice Bucket Challenge“, fenomenul care face furori şi în România zilele acestea, a început ca un joc amuzant cu scop caritabil, fiind o invitaţie de a face donaţii pentru diverse organizaţii caritabile. În SUA, „provocarea găleţii cu apă“ a adunat până acum peste 50 de milioane de dolari, potrivit Time.com, o sumă substanţială pentru cercetarea sclerozei laterale amiotrofice (prescurtat „ALS“ în engleză), boală rară cu care sunt diagnosticate anual cel mult două persoane din 100.000.

Regulile jocului, schimbate

Fenomenul care a stârnit o adevărată nebunie pe reţelele sociale a început la jumătatea lunii iulie în Florida, SUA, unde jucătorul de golf Chris Kennedy a dat curs provocării unui prieten de a-şi turna în cap o găleată cu apă cu gheaţă. Pentru că avea o rudă diagnosticată cu scleroză laterală amiotrofică, s-a gândit că ar fi o idee bună să facă acest gest pentru a încuraja donaţiile către „ALS Association“, organizaţie care investeşte în cercetarea acestei afecţiuni. Iniţial, regulile jocului erau următoarele: cei care intrau în lanţul competiţional alegeau între a face o donaţie şi a-şi turna o găleată cu gheaţă în cap, iar apoi numeau o singură persoană pentru a continua provocarea.

Risc de oprire a respiraţiei

Acest joc amuzant şi aparent inofensiv este dezaprobat de medici. Udarea capului cu apă rece poate pune viaţa în pericol, susţine doctorul Stephen Wealthall, din Noua Zeelandă. Expunerea bruscă a capului şi feţei la apă rece poate declanşa „reflexul de scufundare“, care determină oprirea respiraţiei, susţine acesta.

„Aruncarea cu apă rece pe neaşteptate pe cap este un pericol extrem. Există posibilitatea ca unii oameni să moară, chiar dacă nu imediat. În cele mai multe cazuri, respiraţia revine la normal după ce capul nu mai este acoperit de apă rece. Dar există şi posibilitatea să se producă reflexul de scufundare, de protejare a căilor respiratorii şi închidere a larigelui şi încetinirea ritmului cardiac. Afectaţi pot fi şi cei care au probleme cardiace, existând posibilitatea unor atacuri de cord", a declarat Stephen Wealthall, citat de publicaţia The New Zealand Herald.

PRO

„Leapşa cu găleata“ este un joc amuzant şi, totodată, un gest de solidaritate faţă de bolnavi care nu dispun de niciun tratament la ora actuală. Este una dintre cele mai reuşite acţiuni caritabile la nivel mondial, adunând, până în acest weekend, 53,3 milioane de dolari în SUA, potrivit unor estimări realizate de Time.com. În România nu există, deocamdată, informaţii privind sumele de bani strânse în urma donaţiilor.

CONTRA

Această formă de activism nu are beneficii pe termen lung. Gesturile caritabile vor „curge“ până când provocarea îşi pierde din popularitate. Abordarea amuzantă prin care se face cunoscută scleroza laterală amiotrofică a fost criticată de unii bolnavi. Riscurile medicale ar fi un alt argument contra. Unii oponenţi al ineditei campanii au adus în discuţie chiar şi problema consumului foarte mare de apă. 19 milioane de litri de apă s-au consumat în SUA pentru acest joc, potrivit unei estimări făcute de Steve Fleischli, de la organizaţia neguvernamentală americană „Natural Resources Defense Council“. Aceasta ar fi cantitatea de apă consumată de 150 de oameni într-un an, spune el.

Autoincendieri şi intoxicaţii cu alcool

„Provocarea găleţii cu gheaţă“ este ultima dintr-o serie de provocări pe internet la care tinerii participă din teribilism şi exhibiţionism. Dacă unele erau relativ inofensive, cum ar fi concursul de îndesat în gură cât mai multe bezele moi, altele au făcut victime printre tinerii nechibzuiţi.

Nu mai devreme de luna trecută, presa americană a relatat despre cazul unui adolescent care s-a ales cu arsuri de gradul doi după ce s-a stropit cu alcool şi şi-a dat foc. Autoincendierea este „moda momentului“ pe reţelele sociale, unde tinerii, băieţi în special, fac demonstraţii de curaj riscând arsuri grave. „Fire Challenge“ (trad. provocarea focului) adună „adepţi“ din toate colţurile lumii, iar videoclipurile postate pe YouTube şi pe Facebook strâng sute de mii de „like“-uri. În urmă cu trei săptămâni, o fetiţă de 11 ani a ajuns la spital cu arsuri severe după ce a dat curs acestei provocări.

ice bucket

Mai mulţi tineri s-au ales cu arsuri grave după ce s-au autoincendiat ca să-şi demonstreze curajul FOTO: Capturi YouTube

La începutul lui 2014, a apărut pe reţelele sociale o modă periculoasă: o provocare numită „neknomination“ care presupunea să  te filmezi în timp ce bei o cantitate mare de alcool dintr-o singură înghiţitură. Dacă la început, cei mai mulţi tineri care au dat curs acestui „joc“ se mulţumeau să bea o sticlă de bere, lucrurile au luat o întorsătură neaşteptată când „eroii“ internetului au început să combine băuturi spirtoase şi să le bea în cantităţi impresionante. Iar urmările nu au întârziat să apară: neknomination a dus la decesul mai multor tineri din Marea Britanie şi Irlanda.

O fetiţă de numai nouă ani a fost salvată în ultima clipă de medici după ce, încurajată de doi prieteni care au văzut provocarea pe Facebook, a băut un cocktail din whisky şi votcă. De menţionat este şi cazul britanicul de 33 de ani care a fost acuzat de cruzime asupra animalelor după ce s-a gândit că un „ingredient“ viu adăugat în amestecul de alcool i-ar aduce faimă pe internet. El a pus în băutură patru peşti vii şi i-a dat pe gât în timp ce s-a filmat. Bărbatul a fost eliberat condiţionat, dar a plătit o amendă de 500 de lire sterline (623 euro). Tinerii au adus în joc şi idei nebuneşti, cum ar fi cea a un tânărului care a băut dintr-un vas de toaletă plin cu alcool, în timp ce doi prieteni îl ţineau de picioare, cu capul în jos.

ice bucket

Tinerii s-au filmat în timp ce beau alcool din vasul de toaletă sau când înghiţeau peşti vii odată cu băuturile FOTO: Capturi YouTube

Mulţi „adepţi“ a avut şi provocarea cuţitului, care consta în trecerea cât mai rapidă a vârfului unui cuţit prin spaţiul dintre degetele de la o mână, deschise şi aşezate pe o masă. Mâncărurile şi băuturile care provoacă voma au intrat, de asemenea, în jocurile de pe reţelele sociale. Tinerii s-au filmat mâncând o lingură cu scorţişoară măcinată („Cinnamon Challenge“, trad. provocarea scorţişoarei) sau combinaţii indigeste precum bicarbonat de sodiu cu oţet, lapte şi cola sau banane şi băuturi acidulate („Banana Sprite Challenge“ trad. provocarea banane cu Sprite).

„Adolescenţii reinventează ritualurile de maturizare, pe care le depăşesc lăsându-şi urme pe corp. În situaţiile de acum, noutatea este agresiune faţă de sine, însoţită de dorinţa de a avea imagini şocante, pentru a obţine un moment de glorie. Este un mod de viaţă, cu preţul propriului lor corp. Marcarea corpului este ultimul stadiu de expresie“, spune psihanalistul Michael Stora, fondator al „Observatoire français des Mondes Numériques en Sciences Humaines“, citat de AFP.

Lecţia „căpitanului Picard“

Actorul Patrick Stewart, care a jucat rolul căpitanului Jean-Luc Picard din serialul „Star Trek“, a ironizat „provocarea găleţii cu gheaţă“, arătându-le vedetelor cum trebuie abordată. El a folosit două cuburi de gheaţă pentru a-şi prepara un pahar cu whisky, după ce a făcut o donaţie.

Narcisism mascat ca altruism?

Altruismul celor care se implică în lanţul competiţiei „Ice Bucket“ maschează şi o formă de narcisism, spun oponenţii modei care face valuri în perioada aceasta. „O găleată cu apă cu gheaţă pusă în cap nu te face filantrop (...) Oamenii vor uita complet de ALS când căldura verii va dispărea şi găleata cu gheaţă nu va mai fi răcoritoare“, spune Arielle Pardes pentru Vice.com.

Problema la noi este că ne turnăm doar gheaţă, nu băgăm şi mâna în buzunar. Dacă tot este o campanie umanitară, ar trebui să contribuim şi cu bani. Marius Lăcătuş antrenorul CSMS Iaşi

Provocarea „găleţii cu gheaţă“ a prins în joc nu doar vedete, ci şi oameni obişnuiţi. Aceştia sunt, de regulă, adolescenţi şi tineri cu spirit de competiţie care vor să se facă remarcaţi şi să se bucure de aprecierea celor din jur. „Competiţiile între tineri există de când lumea, doar mijlocul de comunicare fiind diferit astăzi. Internetul face posibilă o expunere mai mare şi o propagare mai rapidă a acestor provocări, cu atât mai mult cu cât în mediul online nu există reglementări“, spune sociologul Alfred Bulai.

În adolescenţă, nevoia de competiţie este uriaşă, pentru că aceasta este vârsta la care se formează personalitatea şi la care tinerii au nevoie să fie apreciaţi în societate. „Adolescenţii sunt tentaţi să participe la orice fel de competiţie pentru a arăta că sunt mai tari. Este un tip social de devianţă a tinerilor, o predispoziţie de a încălca normativitatea. Mai ales în cazul băieţilor, nivelul hormonilor este foarte ridicat, la fel şi cel de energie. Armata şi îndeosebi sportul, care asociază şi ideea de competiţie, erau metode de a canaliza această energie, dar astăzi, armata nu mai este obligatorie, iar sportul este prea puţin practicat“, explică sociologul.

Psihologul Keren Rosner vorbeşte despre o categorie de tineri „cu trăsături de personalitate de tip demonstrativ, care îşi conduc multe din acţiunile lor pentru a atrage atenţia şi a fi în centrul atenţiei. Activităţile lor cotidiene şi preocupările lor permanente sunt în acest sens. Forma de exhibiţionism riscantă, care le pune viaţa în pericol, poate să fie explicată chiar ca fiind la graniţa unei tulburări psihice“, este de părere psihologul, care recomandă ca aceşti tineri să fie orientaţi către consiliere şi psihoterapie.

Vedetele din România au preluat ştafeta

În ultimele zile, fenomenul a căpătat amploare şi în România, vedeta de televiziune Andreea Marin fiind cea care a dat startul, provocându-l pe Cabral. „E un gest simbolic, l-au făcut oameni mari din lume şi probabil că nu a fost întâmplător“, a declarat Marin, precizând că a făcut şi o donaţie. Surpriza a venit, însă, din partea Andreei Esca, aceasta acceptând provocarea găleţii cu gheaţă, în direct, la pupitrul Ştirilor Pro TV.

De asemenea, cântăreţul Fuego s-a alăturat campaniei Ice Bucket Challenge, dar într-o manieră inedită: a înlocuit apa cu şampanie, în timp ce Radu Banciu, realizatorul emisiunii de pamflet de la B1 TV, i-a provocat pe candidaţii la prezidenţiale. Vedetele de televiziune Cătălin Măruţă, Radu Vâlcan şi Dana Rogoz, actriţele Carmen Tănase şi Adela Popescu, cântăreţii Tudor Chirilă, Andra, Pepe şi Connect-R, dar şi sportivii Adrian Mutu şi Larisa Iordache sunt doar câteva dintre vedetele autohtone care s-au alăturat campaniei umanitare.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite