FOTO Taxa pe zilieri, misiune imposibilă

Nici muncitorii de ocazie şi nici angajatorii nu văd cu ochi buni iniţiativa de reglementare a raporturilor de muncă ale zilierilor. Cei care angajează oameni „cu ziua” au găsit deja soluţiile de a fenta legea care prevede taxa de 16% percepută pentru fiecare zilier.

CLICK AICI PENTRU FOTOGALERIE!

Noul proiect de lege prin care se creează cadru legal pentru zilieri are în vedere activităţi cu caracter ocazional cum ar fi activităţile gospodăreşti, agricultură, pomicultură, silvicultură şi exploatări forestiere, vânătoare şi pescuit, piscicultură şi acvacultură, spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, activităţi cu caracter cultural.

Impozit progresiv: statul pierde mult, săracii câştigă puţin

Grevele şi creşterile de taxe „ruginesc“ guvernele europene

Au fugit de TVA şi au dat de tac'su!

Dacă în multe dintre aceste activităţi se ştie clar că se lucrează cu zilieri, în activităţile gospodăreşti va fi imposibil de depistat dacă există o relaţie clară la nivel de angajat cu ziua şi angajator. Cei mai mulţi fie vor invoca faptul că au rude şi prieteni ca ajutoare, fie vor motiva că, în fond, se într-ajutorează mergând la lucru de la unii la alţii.

Prinde orbul, scoate-i ochii

În comuna Văleni, judeţul Olt, doar câţiva gospodari ceva mai atenţi la ştirile difuzate la radio sau TV aflaseră câteva informaţii vagi despre ce li se pregăteşte angajatorilor şi muncitorilor cu ziua. Dar nici ei nu păreau tulburaţi de veşti, ci mai degrabă amuzaţi de faptul că în veci nu vor fi prinşi dacă lucrează cu ziua prin vecini.

Pe drumul principal, Ion Năstase (42 de ani) trecea cu o mistrie în mână.

„Păi, dacă eu mă duc la nea Mihai Bejleagă, să zicem, să-l ajut să-şi toarne o temelie la casă şi omul mă plăteşte pentru ziua muncă efectuată, poate cineva să probeze că nea Mihai mi-a dat banii tocmiţi pentru asta? Că nea Mihai o să zică oricui că sunt văr de-al treilea cu nevastă-sa şi-am venit să-l ajut în această calitate, fără bani, sau o să zicem că şi el a venit la mine, când mi-am pus gardul de ciment, şi acum am venit să-i întorc ajutorul! Eu ştiu că e foame de bani la buget şi-ar vrea să-i scoată din orice, dar nu ne-au găsit pe noi fraieri să declarăm că luăm bani între noi. A! Dacă aş lucra cu ziua la asociaţie, într-o livadă sau într-o vie de stat, acolo e clar, că se ştie că ăia angajează nu unu-doi, ci 20 de muncitori pe zi!", spune Ion şi-şi vede mai departe de drum.

Primarul: „Poate peste o sută de ani..."

Minel Brăgaru (53 de ani) este la al treilea mandat ca primar al comunei Văleni. În cei 10 ani de când este în fruntea localităţii îşi cunoaşte destul de bine consătenii şi cu bune, şi cu rele. „Consider că această lege nu are corespondenţă socială. Păi, vine cel care angajează cu 20 de lei pe zi la sapă la porumb sau la cules la vie să se înregistreze la mine şi să mai plătească şi impozit? Categoric nu! Eu nu pot să mă ţin după cel care are tractor şi se angajează cu ziua la arat sau semănat, darămite după ăla cu sapa! Aici ar fi vorba despre o înaltă conştiinţă civică şi din partea angajatului, care trebuie să cumpere de la primărie carnetul de zilier, şi din partea angajatorului care ia la sapă câţiva inşi, trebuie să ţină un registru şi să mai şi cumpere un timbru cu valore de 16% din cât plăteşte zilierii. Despre ce an vorbim noi? Poate peste o sută de ani să se întâmple asta! Angajatul nu vine, fiindcă bănuieşte că angajatorul îi va reţine lui cei 16% din banii tocmiţi, iar angajatorul nu vine ştiind că are să plătească în plus. La noi nici măcar şefii de asociaţii agricole, care au nevoie de zilieri şi nu pot motiva că sunt rudele lor, nu cred că vor veni cu toţii."

Miza, pe asociaţiile agricole

Lucian Drăghici (37 de ani) este administratorul uneia dintre cele patru asociaţii agricole din Văleni. Asociaţia pe care o are în grijă efectuează lucrări agricole pe 220 de hectare, unde s-au înscris 55 de familii cu terenuri între 1-19 hectare şi primesc în medie 500-700 kg la hectar din culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui sau rapiţă, în funcţie de însămânţările din anul respectiv.

Cum asociaţia lucrează temporar cu zilieri şi cum acest lucru este „la vedere", bănuieşte că el nu poate eluda legea. „Legea e bună pentru stat şi pentru primării, poate! Pentru noi mai mult contează câtă birocraţie implică asta, că de plătit, oricum plăteam. O să ne coste ceva mai scump chestia asta, că omul e pretenţios. Zice, dom'le, mie îmi dai 50 de lei pe zi plus o bere la ora 12, ce-mi spui mie că tu plăteşti în plus şi 16% !?", explică Lucian.

„Să-l văd pe Băsescu plătind 16% la primărie..."

În curte, lângă casă, gospodarul Mircea Lazăr (68 de ani) toarnă o alee. Pentru asta apelase la serviciile lui Constantin Vochin (50 de ani) pe post de zilier. Nea Mircea abia acum auzea de noua iniţiativă legislativă.

„Totul se face la mica înţelegere la sfârşitul lucrării. În principiu ne-am înţeles că mâna de lucru face 40 de lei plus mâncare. Da', uite, eu întreb acuma, maneliştilor de ce nu le ia impozit? Că, de exemplu, Guţă i-a cântat lui Băsescu. Deci se presupune că Băsescu i-a făcut comandă, l-a angajat într-un fel. Se duce Băsescu la primărie să plătească 16%  din cât i-a dat lui Guţă? S-o văd şi p-asta! Mi se pare proastă legea, că aici, la ţară, oamenii abia se cârpesc. Statul profită din asta, că eu dau 16% pentru zilier, iar zilierul nu beneficiază nici măcar de pensie", se înfurie nea Mircea.

Cu canciocul în mână, Costică sare de alături: „De unde ştie cineva că lucrez eu aici? Nu ştie nimeni şi nici n-o să ştie vreodată. Iar dacă nea Mircea mi-ar spune că îmi dă cu 16% mai puţin din cât ne-am tocmit, pentru că trebuie să-i plătească la primărie, nu mi-ar conveni. Păi, eu cu ce mai mă aleg? Că eu găsesc azi de lucru şi poate mai găsesc peste o săptămână. Cum trăiesc cu 35 de lei pe săptămână? Şi nu uitaţi că la noi ziua de lucru înseamnă 10-12 ore pe zi", se plânge Costel.

"Poate peste o sută de ani să se întâmple asta! Angajatul nu vine, fiindcă bănuieşte că angajatorul îi va reţine lui cei 16% din banii tocmiţi, iar angajatorul nu vine ştiind că are să plătească în plus."
Minel Brăgaru
primarul comunei Văleni

Ministerul Muncii crede în proiect

Ministerul Muncii nu are o statistică clară în privinţa numărului de persoane care lucrează cu ziua. Cert este că problema a fost dezbătută cu angajatorii, în special cu cei din agricultură, în Comisia de Dialog Social.

„Angajatorii au avut o reacţie pozitivă la propunerea noastră legislativă. Cel puţin aşa pot intra în legalitate cu acet tip de forţă de muncă. Este cunoscut că utilizarea muncii la negru este o infracţiune", a declarat pentru „Adevărul" secretarul de stat din Ministerul Muncii, Valentin Mocanu. Secretarul de stat Valentin Mocanu a mai spus că obiectul legii este de a determina exact numărul zilierilor.

„Avem două milioane de salariaţi la negru"

Secretarul de stat Valentin Mocanu  Foto: LUCIAN MUNTEAN

Până acum, angajatorii nu înregistrau aceste practici. „În general există o imagine a fenomenului de la Institutul Naţional de Statistică. De acolo rezultă că pe lângă cei patru milioane de angajaţi cu forme legale există şi două milioane de salariaţi «la negru». Dar nu se ştie sub ce formă", a mai declarat Mocanu.

Potrivit noilor reglementări, care sunt în prezent trimise spre dezbatere Parlamentului României, plata zilierilor nu se poate face sub valoarea salariului minim pe economie.

Mai mult, zilierii vor fi înregistraţi de angajatori, în registre speciale. În baza orelor lucrate şi a veniturilor realizate de muncitori, statul va impozita şi acest tip de forţă de muncă.

Codul muncii al angajatului „cu ziua"

Niciun zilier nu poate presta activităţi pentru acelaşi angajator pe o perioadă mai lungă de 60 zile, cumulat pe durata unui an calendaristic.

Niciun zilier nu poate presta activităţi mai mult de 12 ore pe zi.

Angajatorul are obligaţia să înregistreze în registrul zilier, în ordine cronologică, toţi zilierii cu care are raporturi de muncă.

Angajatorul care apelează la serviciile zilierilor va plăti către buget un impozit de 16% asupra venitului net zilnic al zilierului, sub forma timbrului fiscal aplicat în carnetul de zilier.

Timbrul se aplică zilnic, la începerea activităţii de către zilier.

Plata zilierului se face în mod obligatoriu la sfârşitul zilei de lucru.

Zilierul nu va avea calitatea de asigurat în sistemul de asigurare socială de stat şi nici în sistemul de asigurare socială de sănătate. Aceste asigurări şi le va plăti singur.