FOTO Reîntâlnire de Cartea Recordurilor: povestea gemenelor despărţite timp de 78 de ani
0
Viaţa este cel mai ingenios „scenarist“ al lumii, povestea lui Elizabeth şi a lui Ann fiind încă o dovadă că filmele de Hollywood sunt nişte copii palide ale realităţii. Nici în România nu ducem lipsă de asemenea exemple atunci când vine vorba despre gemeni despărţiţi la naştere, care s-au regăsit în împrejurări aproape incredibile. Povestea gemenilor încurcaţi în 1972, la maternitatea din Bacău, rămâne un caz de pomină.
La 1 mai 2014, după 78 de ani în care au trăit în ţări diferite, gemenele Ann Hunt şi Elizabeth Hamel s-au văzut pentru prima oară în apropiere de Los Angeles, în Fullerton. Conform Cărţii Recordurilor, perioada de timp în care cele două femei au fost separate ar constitui noul record în materie.
Istoria reuniunii demne de Cartea Recordurilor a debutat anul trecut, când Elizabeth a primit o scrisoare din Aldershot, Marea Britanie, oraşul în care s-a născut cu aproape opt decenii în urmă. Era răspunsul pe care îl aştepta cu speranţa că nu va închide ochii înainte de a-şi găsi sora pierdută încă de la naştere. În timpul anilor a încercat de câteva ori să dea de urma ei, dar fără succes.
„M-am rugat ani la rând. Eram convinsă că se putea afla în orice colţ al lumii. Cu atât mai mare a fost surpriza mea când am aflat că locuia în Aldershot, locul unde ne-am născut“, i-a povestit Elizabeth lui Ann în timpul primei lor conversaţii telefonice, din urmă cu un an.
După acel telefon, gemenele despărţite la naştere au fost invitate la Fullerton, în SUA, de psihologul Nancy Segal, care studiază gemeni de peste douăzeci de ani. Gemenii care au fost separaţi la naştere şi au trăit ani de zile fără să ştie unii de ceilalţi reprezintă o adevărată mană cerească pentru oamenii de ştiinţă, care încearcă să vadă cum acţionează moştenirea genetică asupra comportamentelor gemenilor. Segal a analizat perechea de gemene timp de două zile şi a făcut mai multe teste ADN pentru a se stabili dacă sunt gemene identice sau nu. „Dorim să ne facem o idee cât mai cuprinzătoare despre vieţile lor, asupra abilităţilor fiecăreia, a pasiunilor lor, iar rezultatele vor constitui un studiu de caz important, din moment ce avem de-a face cu perechea de gemeni separată cea mai lungă perioadă de timp“, a precizat Segal pentru BBC.
„Sunt cu 20 de minute mai mare decât sora mea“, a povestit Elizabeth, şi chiar dacă este detaliul pe care îl împărtăşesc toţi fraţii gemeni, de data aceasta a fost o informaţie aşteptată cu sufletul la gură de toţi cei prezenţi la întâlnire.
Gemenele Elizabeth Ann Lamb şi Patricia Susan Lamb s-au născut la 28 februarie 1936 în Aldershot, Marea Britanie. Mama lor, bucătăreasa Alice Alexandra Patience Lamb, nu era căsătorită, iar tatăl, Peter, era soldat încartiruit la baza militară din Aldershot. Tatăl nu şi-a văzut niciodată fiicele. Ann a fost adoptată de o familie din localitate, Hector şi Gladys Wilson, şi la vârsta de 14 ani a aflat că a fost înfiată de la o mătuşă. Când i-a cerut mamei să-i povestească ce s-a întâmplat, aceasta i-a mărturisit că mama ei nu a putut să o crească şi că i-a dat voie să aibă grijă de ea şi să o considere copilul ei. Ann este convinsă că mama ei i-ar fi spus că are o soră geamănă, dacă ar fi ştiut acest lucru.
Ann (foto stânga) şi Elizabeth (foto dreapta) pe când erau copii FOTO bbc.com
În anul în care mama adoptivă a lui Ann a murit, în 2001, aceasta a mers să ceară o copie a certificatului ei de naştere. Aşa a aflat numele mamei sale, Alice Lamb, dar şi adresa unde locuise, dar nu şi vârsta pe care o avea când a născut. Documentul nu menţiona niciun alt copil. Fiica cea mică a lui Ann, Samantha, a decis să investigheze istoria familiei sale aşa că Anna i-a încredinţat misiunea de a afla mai multe despre părinţii ei.
Samantha a povestit că a întâmpinat o mulţime de dificultăţi în timpul căutărilor. Au presupus iniţial că Alice era foarte tânără când a rămas însărcinată, dar s-a descoperit într-un final că aceasta a devenit mamă abia la 33 de ani. Samnatha a dat anunţuri în ziarele locale şi a făcut cercetări pe internet. Abia în 2013 au aflat că Alice se căsătorise la 49 de ani, în Chester, şi că a avut un fiu vitreg, Albert, care murise şi el între timp. Au dat de urma băiatului lui Albert şi acesta le-a explicat că ştia că Alice are o fată, dar în SUA. Şi aşa au descoperit-o pe Elizabeth, sora geamănă pierdută.
Ann şi-a adus aminte când fiica ei i-a spus: „Ţi-am găsit sora, dar vestea vine şi cu un bonus … este sora ta geamănă.“ Ann crede că aşa a fost scris, să se regăsească abia după ce amândouă şi-au pierdut soţii. Ca un fel de consolare. Samantha a mărturisit că s-a temut să-i spună mamei sale că are o soră geamănă, pentru că ea a fost singura dată spre adopţie, în timp ce sora ei a rămas cu mama lor, după câţiva ani în care a locuit pe la rude şi prieteni. După ce a luat legătura cu Elizabeth, aceasta i-a dezvăluit lui Ann motivul pentru mama lor a decis ca ea să fie dată spre adopţie. Elizabeth suferea de o deviaţie a coloanei vertebrale, defect care ar fi făcut ca în acele vremuri să nu poată fi înfiată. „Am fi ajuns amândouă să fim date spre adopţie, dar când mama a aflat despre problema mea la coloană, a decis să mă păstreze“, a precizat aceasta. În 1936, o femeie nemăritată ar fi fost mereu privită cu reproş şi dată afară din sluba de bucătăreasă angajată în casa unei familii respectabile. Văduvele erau singurele femei care îşi creşteau singure copii şi acest lucru era acceptat de societatea de la acel moment.
Prin urmare, Elizabeth nu a locuit la început cu mama sa în casa familiei în care aceasta lucra, ci mai întâi cu o mătuşă şi apoi la o cunoştiinţă, dar într-un final au ajuns să stea în camerele destinate servitorilor. Abia când a împinit 15 ani, Elizabeth a aflat de la mama ei că avea o soră geamănă. „Mi-aş fi dorit să-i pun mai multe întrebări, dar tot ce ştiam era că nu aveam tată.“ Mai târziu, o verişoară i-a spus că bunicul ei, tatăl mamei sale, ar fi alungat-o pe Alice din casă când a aflat că este însărcinată cu gemeni. Apoi s-ar fi răzgândit şi a vrut să o accepte cu tot cu copii, dar era prea târziu.
Este fascinant să observi că gemeni separaţi la naştere, crescuţi în familii total diferite, uneori în culturi diferite, ajung totuşi să aibă tot felul de lucruri în comun, de la preferinţe politice, religie sau comportament social. De unde vin aceste similitudini? Este greu de explicat, dar se pare că ţine de modul în care genele sunt legate de inteligenţă, personalitate şi temperament, a precizat Segal, care este şi director al centrului de Studii pe gemeni din cadrul Universităţii de Stat California.
De exemplu, Ann şi Elizabeth s-au căsătorit amândouă cu bărbaţi cu numele Jim.
Ann (foto stânga) şi Elizabeth (foto dreapta) FOTO bbc.com
Ambele sunt persoane credincioasă şi în tinereţe le-a plăcut să pozeze în ipostaze amuzante în faţa camerei de fotografiat, comportament care le caracterizează şi în ziua de azi. Chiar dacă nu cred că sunt gemene identice, Elizabeth şi Ann descoperă tot mai multe lucruri care le leagă. Elizabeth seamănă izbitor cu mama sa, Alice, în timp ce Ann are nasul mamei sale naturale. Cu toate acestea, oamenii au găsit mereu asemănări şi între ea şi mama sa adoptivă. „Cred că ajungi să semeni puţin şi cu oamenii alături de care trăieşti. Moşteneşti trăsături de la părinţii care te-au conceput, dar ajungi să copiezi pe parcurs şi felul de a fi al celor pe care îi iubeşti“, consideră Ann.
După cele două zile în care au fost testate în cadrul studiului pe gemeni separaţi la naştere, surorile au mers acasă la Elizabeth unde a fost pregătită o petrecere în cinstea reuniunii. „Simt că o ştiu pe Elizabeth de o viaţă“, a mărturisit emoţionată Annn.
Povestea gemenilor încurcaţi la Bacău
Şi România poate figura pe lista reuniunilor incredibile, în care sunt implicate perechi de gemeni. Celebru rămâne un caz din 1972, când două femei, una din Sascut şi cealaltă din Parincea, au născut fiecare gemeni. Prima un băiat şi o fată, cealaltă două fete. Nu se ştie în ce împrejurări, fetiţa primei femei şi una din fetele celei de-a doua au fost încurcate în incubatorul maternităţii Bacău.
În timpul celor 28 de ani care au trecut de la episodul schimbului din spital, familiile au avut mereu îndoieli. Pentru că familia din Sascut era una de ţigani, iar cea din Parincea de români, taţii mărturiseau la acel moment că au trăit mereu cu convingerea că unul din gemeni nu era al lor. Părintele din Sascut contesta paternitatea copilei blonde, din moment ce băiatul era brunet ca restul familiei, în timp ce bărbatul din Parincea se minuna cum să fie una din fiice atât de brunetă când sora ei era blondă. Un simplu anunţ apărut într-un ziar, prin care se căuta o persoană pentru un post de tehnician veterinar, a făcut ca o vecină a familei de ţigani din Sascut, care cunoştea bine povestea copilului care nu se potrivea cu restul familiei, să meargă să îngrijească animalele din gospodăria unor oameni din Horgeşti, pe lângă Parincea, loc unde a dat peste sosia fetei blonde din Sascut. Aşa s-a desluşit, abia în anul 2000, o încurcătură demnă de legendă şi a avut loc o reuniune care a bulversat vieţile atâtor oameni.
Se încarcă comentariile...
