FOTO Cercetaşii României serbează un secol de existenţă

Lupişorii, membrii voluntari cu vârste cuprinse între 6 şi 11 ani, sărbătoresc 100 de ani de la înfiinţarea primei patrule de cercetaşi din România FOTOGRAFII Facebook/ National Organization of Romanian Scouts

Cete de tineri îmbrăcaţi în cămăşi închise până la baza gâtului şi cu eşarfe colindă străzile oraşelor din ţară, se aventurează în munţi şi duc la capăt tot felul de activităţi menite să-i pregătească pentru a da piept cu greutăţile vieţii. Cercetaşii români, căci despre ei vorbim, duc tradiţia celor 100 de ani de existenţă mai departe.

„Fii curajos, cumpătat şi loial“, aşa sună trei dintre regulie înscrise în decalogul cercetaşilor, legi care, de altfel, încurajează o conduită exemplară a voluntarilor din Oraganizaţia Naţională Cercetaşii României în societate.

Împinşi de curiozitate şi dornici să-şi demonstreze creativitatea în proiecte de grup, aproximativ 2.500 de copii şi tineri au răspuns „Da“ iniţiativei lansate de comunitatea cercetaşilor din România şi au îmbrăcat uniforma unei şcoli diferite de modelul tradiţional. Aşa au apărut grupurile de lupişori, temerari, exploratori şi seniori departajate în funcţie de vârsta celui care vrea să deservească comunitatea.

Trei dintre membrii care au luat parte la tabăra lupişorilor

„Toată frumuseţea cerşetăşiei este că noi, liderii, îl determinăm pe fiecare membru al organizaţiei să-şi ia singur bucăţica lui de educaţie. Astfel, noi îi observăm punctele forte şi îl încurajăm mai departe, adică, evităm acel tipar impus de şcoală“, explică Marian Panait, unul dintre oficialii organizaţiei. Mai mult, acesta susţine că cercetăşia reprezintă un stil de viaţă asumat, indiferent de vârstă. „Odată ce ai devenit cercetaş, rămâi toată viaţa cercetaş“, argumentează Panait, amintind că 11 din cei 12 oameni care au păşit pe lună au avut titlul de cercetaş.

Lupişorii, voluntarii cu vârste cuprinse între 6 şi 11 ani, sărbătoresc centenarul 

Desigur, exemplele pot continua şi, după spusele preşedintelui Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României, aproximativ 65 % din agenţii FBI şi CIA au aderat la mişcarea cercetăşească. „Mai mult, ca să ajungi preşedinte în S.U.A trebuie să ai susţinerea cercetaşilor“, punctează Panait.

La nivel mondial, printre celebrităţile care în adolescenţă au fost cercetaşi (scouts), se numără fostul component al trupei Beatles, Paul McCartney, fotbalistul David Beckham, regizorul Steven Spielberg, regele Suediei Carl Gustaf al-XVI-lea, fostul premier britanic Tony Blair, preşedintele american George W. Bush şi fostul preşedinte francez Jacques Chirac.

Leagănul cercetăşiei româneşti

În urmă cu un secol, câţiva tineri bucureşteni au format prima patrulă de cercetaşi din România şi au încurajat pe plaiurile mioritice evoluţia unei „reforme“ recunoscute deja peste Ocean din 1906. Inspiraţi de un articol citit într-o revistă franţuzească, câţiva elevi de la Liceul „Gheorge Lazăr“ din Bucureşti s-au organizat, fără să solicite ajutorul părinţilor, şi au făcut o expediţie în Munţii Bucegi.

În  anul 1913 are loc prima comunicare despre cercetăşie, făcută de profesorul Gheorghe Munteanu Murgoci într-o şedinţă a Asociaţiei Sportive (FSSR), precum şi lansarea primei publicaţii ce susţinea noua mişcare (broşura „Cercetaşii“). Personalităţi distinse ale perioadei interbelice, printre care Tudor Arghezi, Mircea Eliade, George Călinescu, Grigore Antipa, Mina şi Nicolae Minovici, dar şi Ion Raţiu au fost atrase de ceea ce presupune statutul de cercetaş. 

Salutul cercetaşilor

Scriitorul Constantin Chiriţă a adus, la rândul lui, un omagiu cercetaşilor prin celebra serie „Cireşarii“, un ciclu de romane care a încântat copilăria multor români.

100 de ani cu şi despre cercetaşi

Pentru a marca trecerea unui secol de la apariţia primelor patrule de cercetaşi, organizaţia a dat startul unor evenimente la nivel regional, dar şi a unui eveniment de amploare, la Mogoşoaia. Astfel, centenarul se împarte în două etape: prima etapă (27 iulie -1 august) este dedicată taberelor regionale, 7 la nivel naţional, care vor lăsa o amprentă a trecerii cercetaşilor (marcarea unor trasee turistice, renovarea şi amenajarea unui loc de joacă, alcătuirea unui minighid turistic, etc.).

Au început pregătirile pentru evenimentul naţional 

A doua etapă este evenimentul naţional care va presupune reunirea participanţilor din cele 7 tabere regionale pe domeniul Palatului de la Mogoşoaia, în perioada 1 - 7 august. Mai mult, organizatorii oferă posibilitatea oricărui curios să intre în universul cercetăşiei româneşti şi să participe la workshop-urile ce se vor desfăşura în Mogoşoaia. Ca o recompensă, pe 3 august, cei sosiţi la evenimentul naţional al centenarului vor putea să ia parte la Târgul de 100 de metode de educaţie nonformală, unde vor afla mai multe detalii despre tehnicile aplicate de cercetaşi.