Exerciţii simple care ne ajută să rămânem concentraţi în situaţii de stres: cum putem bloca „atacul” constant al gândurilor

Exerciţii simple care ne ajută să rămânem concentraţi în situaţii de stres: cum putem bloca „atacul” constant al gândurilor

Psihologul Alexandru Pleşea este de părere că dezvoltarea concentrării este o aptitudine care se poate realiza independent de factorii externi de stres. FOTO Arhiva

Acum câteva decenii se presupunea că dezvoltarea tehnologică ar fi însemnat mai mult timp liber pentru oameni şi ne-ar fi scutit de stresul cotidian. Realitatea este însă cu totul alta: nu numai că avem din ce în ce mai puţin timp, dar suntem din ce în ce mai stresaţi. Psihologul Alexandru Pleşea consideră că pentru a contracara efectele negative ale acestui stres permanent trebuie să ne axăm pe dezvoltarea capacităţii de concentrare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ne trăim viaţa în viteză, motiv pentru care nu mai conştientizăm atât de clar lucrurile care se întâmplă în jurul nostru, iar concentrarea nu mai este punctul nostru forte. 

Cu toate acestea, psihologul, hipnoterapeutul şi trainerul în programare neouro-lingvistică Alexandru Pleşea, cunoscut şi ca “Antrenorul Minţii”, este de părere că dezvoltarea concentrării este o aptitudine care se poate realiza independent de factorii externi de stres, iar aceasta ne ajută să dormim mai bine, să învăţăm mai bine, să înţelegem şi să memorăm mai bine, să ne îndeplinim sarcinile de serviciu mai eficient şi, per total, să fim mai fericiţi.

“Când te concentrezi, îţi conservi energia şi nu o consumi pe gânduri sau activităţi irelevante. De aceea, dezvoltarea concentrării se dovedeşte a fi vitală pentru oricine aspiră la mai multă eficienţă şi independentă. Această aptitudine este utilă pentru atingerea succesului în orice. Fără ea, eforturile sunt împrăştiate, dar cu ea, poţi îndeplini numeroase obiective”, explică Pleşea.

Fără concentrare, mintea noastră sare de la un gând la altul

În acelaşi timp, specialistul crede că, în contextul în care gândurile ne guvernează existenţa, am devenit atât de obişnuiţi cu această stare încât o privim ca fiind naturală. “Spre exemplu, atunci când respirăm, nu trebuie să acordăm atenţie fiecărei respiraţii. Devenim conştienţi de procesul de a respira doar în momentul în care avem probleme la acest capitol, când avem nasul înfundat, când suntem răciţi sau când ne aflăm într-o cameră neaerisită. Acelaşi lucru se întamplă şi cu procesul producerii de gânduri. Devenim conştienţi de atacul constant al gândurilor şi de neputinţă noastră de a le calma doar în momentul în care trebuie să ne concentrăm, să rezolvăm o problemă sau să învăţăm. Devenim şi mai conştienţi când avem temeri şi griji”, spune psihologul.

Mintea noastră sare de la un gând la altul în cele mai inoportune momente: atunci când avem de finalizat o sarcină de la job sau trebuie să învăţăm pentru examene. Greşeala noastră, continuă specialistul, este că încercăm activităţi care să ne distragă şi mai mult de la concentrarea noastră, aşa că aprindem televizorul sau radioul, începem să ascultăm muzică. Ne întoarcem iar la învăţat, apoi ne aducem aminte de accidentul de aseară şi tot aşa. Când ne uităm la ceas, rămânem uimiţi că a trecut deja o oră şi abia am reuşit să citim jumătate de pagină.

Toate aceste lucruri se întâmplă din cauză că nu ne-am dezvoltat, în timp, puterea de concentrare şi mintea noastră nu este obişnuită să îşi focuseze atenţia pe un singur gând, ci trece de la un gând la altul, fără să ţină cont de priorităţi. Dacă în locul nenumăratelor gânduri necontrolate şi neîngrijite, ar exista doar un gând, acesta ar ocupa întregul câmp de atenţie al omului şi aşa s-ar exercita o forţă mare, concentrată şi focalizată pe un singur lucru, declară Pleşea.

Cele mai eficiente exerciţii pentru dezvoltarea concentrării

Psihoterapeutul consideră că două exerciţii simple ne pot ajuta să rămânem concentraţi şi să ne punem viaţa în ordine, şi anume “Concentrarea pe un singur obiect” şi “Concentrarea prin respiraţie”.

1. Exerciţiu de concentrare pe un singur obiect

Primul pas pe care trebuie să-l facem este găsirea unui loc liniştit, de preferat în natură şi putem adopta orice poziţie dorim. Următorul pas este să tragem aer în piept şi să ne concentrăm atenţia pe un obiect care ne-a atras atenţia din prima: o frunză, o floare, un nor etc. Pentru a ne măsura puterea de concentrare, putem folosi un cronometru şi să ne notăm timpii de focusare a atenţiei pe un singur obiect, iar obiectivul este să ne mărim timpii de concentrare. În opinia psihologului, putem practica acest exerciţiu de 2 ori pe zi, câte 10-15 minute pe sesiune, timp de 30 de zile. În tot acest timp vom observa că mintea noastră devine mai clară şi bine direcţionată către scopul şi ideile noastre, iar nivelul de concentrare creşte semnificativ şi memoria se va îmbunătăţi.

2. Exerciţiu de concentrare prin respiraţie

Ca şi exerciţiul precedent, şi acesta implică găsirea, întâi de toate, a unui loc liniştitor, unde să nu fie factori perturbatori. Pentru a ne cronometra timpul pe care dorim să îl alocăm pentru meditaţie, putem folosi temporizatorul telefonului mobil. Apoi ne aşezăm cu coloana dreaptă pe un scaun, pe o saltea de yoga sau chiar pe jos, închidem ochii şi ne focalizăm atenţia pe respiraţie şi momentul în care acesta se simte cel mai puternic. Începem să numărăm un ciclu de 21 de respiraţii, iar în acelaşi timp căutăm să ne menţinem atenţia doar pe inhalarea pe nas. 

Atunci când gândurile vor intra în mintea noastră, vom încerca să nu le respingem, ci să le aprobăm şi să ne întoarcem uşor atenţia către inhalarea aerului pe nas. Când ajungem la finalului unui ciclu de 21 de respiraţii, fără să avem gânduri din exterior, ci doar atenţia concentrată pe inhalare, atunci putem spune că ne-am atins scopul, iar mintea noastră va putea să îşi folosească la parametri înalţi această funcţie foarte importantă pentru viaţa noastră.

“Cultivând în rutina noastră exerciţiile de mai sus, efectele nu vor înceta să apară. În clipa în care ne vom apuca de ele, vom începe cu adevărat să observăm natura minţii noastre neastâmpărate, cum gândurile vin şi pleacă fără să vrem. Atunci ne putem pune întrebarea: Cine gândeşte? Obiceiurile mele vechi de gândire sau eu, cel care vreau să gândesc la un lucru’’, conchide psihologul Alexandru Pleşea.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: