„Epidemia de obezitate”: unul din trei adulţi este supraponderal sau obez

„Epidemia de obezitate”: unul din trei adulţi este supraponderal sau obez

Statistici recente demonstrează că alimentaţia de astăzi duce la obezitate, la nivel internaţional

Numărul persoanelor supraponderale şi obeze a crescut de patru ori, din 1980 încoace, la nivel internaţional, din cauza regimului alimentar dominat de grăsimi şi zahăr.

Ştiri pe aceeaşi temă

O treime din adulţii lumii sunt clasificaţi astăzi drept obezi sau supraponderali. O adevărată „explozie” a obezităţii a avut loc în ultimele trei decenii, după cum arată cifrele furnizate de studiul realizat de Institutul Britanic Overseas Development.

Practic, numărul oamenilor al căror indice de masă corporală (IMC) depăşeşte 25 a crescut de patru ori, de la 250 de milioane, în 1980, la 904 milioane, în 2008.

Mai mulţi bani, mai mult junk-food

Studiul, realizat cu informaţii din ultimele trei decenii, avertizează, după enunţarea statisticilor alarmante, în privinţa riscurilor pe care obezitatea le presupune. 

Raportul prezice şi o creştere alarmantă a cazurilor de atac de cord, accidente vasculare cerebrale, precum şi înmulţirea cazurilor de diabet. 

Raportul precizează că o cauză importanta a acestor transformări este regimul alimentar care conţine prea multe grăsimi, zaharuri, uleiuri şi prea multe produse de origine animală.

Schimbările alimentare şi abuzul de consum sunt legate de prosperitatea ţărilor aflate în curs de dezvoltare. Cu cât venitul pe cap de locuitor creşte, atât de repede dieta bogată în cereale şi grăunţe se transformă într-una dominată de proteine animale, grăsimi şi zahăr.

Cea mai mare creştere a fost sesizată în cadrul statelor în curs de dezvoltare, precum Egipt şi Mexic. Regiunile din Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi America Latină au înregistrat rate mari ale obezităţii (58%), apropiate ca valoare cu cele din Europa.

Statele Unite rămân cele mai afectate de acest fenomen, unde rata obezităţii a ajuns la (70%), însă şi ţări precum Australia sau America Latină sunt apropiate de această valoare (63%). În acelaşi timp, raportul arată că foamea rămâne o adevărată problemă pentru sute de milioane de oameni în lume. 

Unde se află România?

În cadrul raportului, ţara noastră este menţionată cu un consum de proteine animale aflat în grafic, precum şi cu un consum moderat de zahăr. Dar, în acelaşi timp, consumul de proteine animale a crescut mai mult decât era preconizat pentru români.

Acelaşi raport arată că România a făcut parte din ţările care au vrut să ia măsuri împotriva consumului excesiv de alimente nesănătoase, prin introducerea unei taxe pentru produsele fast-food, dulciuri şi băuturi carbogazoase. Cu toate că legea nu a fost votată, raportul menţionează că astfel de tentative nu schimbă situaţia prea mult, diferenţa de preţ fiind prea mică în final. Danemarca se numără printre puţinele ţări care au astfel de taxe, dar ocupă locul 4 în clasamentul internaţional al consumului de zahăr, pe cap de locuitor. 

Peste 70% din români au probleme cu greutatea
 
„Supraponderea şi obezitatea împreună afectează cam 73% din populaţia adultă a României. Obezitatea este prezentă cam în 36% din cazuri, iar supraponderea – în 37% din cazuri. Acestea sunt datele preliminarii ale unui studiu condus de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice“, potrivit profesorului doctor Nicolae Hâncu, preşedintele Federaţiei Române de Diabet. 
 
O persoană supraponderală are indicele de masă corporală peste 25, iar una obeză – peste 30. Calculul este unul simplu: se împarte greutatea exprimată în kilograme la pătratul înălţimii, exprimată în metri.
 
Obezii şi piticii au fost curiozităţi medicale
 
În România, problema excesului ponderal s-a accentuat în ultimii 20 de ani, subliniază specialiştii. 
 
„Cu 20 de ani în urmă, când am terminat eu facultatea, formele extreme de obezitate nu erau întâlnite. Noi n-am învăţat la facultate despre obezitate ca o atare problemă, era considerată o boală foarte rară. Iar în anul 1820, o carte de curiozităţi medicale editată în Marea Britanie începea cu obezitatea ca o mare curiozitate. Următorii erau cei cu nanism, piticii adică. Astăzi, nici măcar obezitatea extremă, şi mă refer la oameni care nu pot să iasă pe stradă – nici asta nu mai e o raritate“, precizează dr. Rubin Munteanu, medic chirurg cu competenţe în chirurgia obezităţii.
 
La 15 ani, 100 de kilograme
 
Deşi în prezent nu există statistici clare privind obezitatea la copii, cabinetele nutriţioniştilor sunt mereu pline. Potrivit nutriţionistului comportamental Anamaria Iulian, din Bucureşti, cel mai frecvent ajung la cabinet adolescenţi de 15 ani care cântăresc în jur de 100 de kilograme. 
 
„Limitele maxime au fost la 10 ani 120 de kilograme, şi la 19 ani – 170 de kilograme. Asta am tratat eu“, spune specialista.
 
Citeşte şi:
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările