Dilema seismologilor: alertam populatia sau doar oprim gazele?

Dupa ultimele dezbateri si certuri privind eventualitatea producerii unui cutremur major cu epicentrul in zona Vrancea, mare parte din populatie si-a pierdut increderea in seriozitatea

Dupa ultimele dezbateri si certuri privind eventualitatea producerii unui cutremur major cu epicentrul in zona Vrancea, mare parte din populatie si-a pierdut increderea in seriozitatea seismologilor. Cei care se acuza acum reciproc de dezinformarea populatiei sunt, pe de o parte, cercetatorii de la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului (INCDFP), in frunte cu directorul acestuia, Gheorghe Marmureanu, si inginerii de la Institutul Roman de Seismologie Aplicata (IRSA), reprezentati de directorul Adrian Ailenei. Chiar daca nu este finantat de la buget, INCDFP poate fi considerat institutie de stat, fiind in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEC). De cealalta parte, IRSA este o organizatie particulara infiintata chiar anul acesta, beneficiind de suportul financiar exclusiv al firmei Foton 2000 Self SRL (producatoare de utilaje pentru constructii), condusa tot de dl. Ailenei. Cei de la Foton au decis infiintarea IRSA in urma rezilierii contractului de colaborare dintre firma lor si INCDFP, contract care data din iulie 2000 si care avea ca obiect "realizarea practica a Sistemului de Avertizare Seismica in Timp Real pentru Municipiul Bucuresti (SASTRMB)". Doua institute se zgaltaie reciproc Beneficiarii SASTRMB (il vom prescurta, in continuare, SAS) afla de iminenta producerii unui cutremur cu 25-30 de secunde inainte ca unda principala de soc sa loveasca Bucurestiul. Alertarea se face prin intermediul unor aparate electronice, care pot fi portabile (pagere). Sistemul a devenit complet operational in decembrie 2001, cand insusi dl. Marmureanu a semnat atestatul emis in acest sens de MEC-INCDFP. SAS a anuntat deja producerea unor cutremure de magnitudine medie (4,5 grade pe scara Richter) celor aproximativ 150 de beneficiari (institutii de stat, societati comerciale, persoane fizice). Toata aparatura necesara realizarii SAS a fost achizitionata de firma Foton, INCDFP furnizand doar asistenta tehnica. Acum, dl. Ailenei spune ca a cautat o ocazie favorabila pentru rezilierea contractului cu INCDFP, intrucat specialistii institutului nu s-au achitat de obligatiile contractuale, asistenta tehnica fiind ca si inexistenta. Ocazia s-ar fi ivit in momentul in care in presa a aparut o stire conform careia INCDFP ar detine o aparatura capabila sa detecteze cutremurele cu 3 saptamani inainte de producerea lor. Aceasta a fost considerata de Foton o dovada de concurenta neloiala din partea INCDFP. In schimb, dl. Marmureanu sustine ca cei de la Foton au fost deranjati de afirmatia sa ca nici un cutremur catastrofal nu se va declansa in zona Vrancea pana in anul 2006: "Va dati seama, cine mai e dispus sa le plateasca pagerele stiind ca n-are de ce se teme o buna bucata de timp?" In plus, Marmureanu a sugerat ca daca Foton n-ar fi reziliat contractul, INCDFP ar fi facut-o: "Niciodata n-a fost vorba de o alertare a populatiei. Ce ne-am propus a fost sa reusim oprirea automata a furnizarii gazului metan in cazul unui cutremur". Ciudat este insa ca, in contract scrie negru pe alb: "(SAS) se adreseaza atat agentilor economici, cat si populatiei". Pe de alta parte, e clar ca si Foton a incalcat prevederile contractuale. Desi s-a stipulat ca "ideea implementarii acestuia (SAS - n.n.) este pur umanitara, pentru ca viata este un bun de nepretuit", sistemul a fost partial transformat intr-o afacere - pagerele ii costa pe detinatorii lor 5 dolari pe luna. E drept insa ca o serie de institutii (Apararea Civila, Pompierii, Ministerul de Interne etc.) au fost dotate gratuit cu aparatura de receptie a semnalelor SAS, iar Foton s-a oferit sa procedeze la fel cu institutiile de invatamant si chiar asociatiile de locatari din cladiri cu rezistenta scazuta la seismicitate. Sistemele de avertizare au salvat mii de vieti in Mexic si China Tinut la foc mocnit vreme de aproape o jumatate de an, scandalul a rabufnit luna aceasta, in momentul in care IRSA a anuntat, printr-un comunicat de presa, ca "prin monitorizarea precursorilor seismici, se poate evalua, cu o aproximare de circa 10 zile, declansarea unui eveniment seismic notabil. Aceasta informatie nu trebuie furnizata populatiei, pentru a nu starni panica sau exod". Impotriva evidentelor, dl. Ailenei neaga acum ca acel comunicat ar fi fost unul alarmist: "Am specificat doar ca am constatat o serie de modificari ale valorilor unor precursori seismici, incepand cu data de 20 iulie si ca, in luna august s-au consemnat o serie de 8 cutremure in decurs de 4 zile. De aici, am dedus ca studiul concentratiei de Radon 222 din panza freatica, al emisiei de infrasunete, al curentilor telurici, al comportamentului animalelor si al altor precursori ne poate ajuta la anticiparea cutremurelor, informatiile putand fi extrem de utile pentru organismele abilitate a interveni in caz de dezastre". Cum-necum, acel comunicat a fost un prilej pentru dl. Marmureanu de a iesi la rampa, sustinand ca "acel sereleu sau asociatie sperie populatia ca sa-si vanda pagerele". Acum, directorul INCDFP se dezice total chiar si de SAS. Dupa ce ne-a pus la dispozitie o lucrare stiintifica realizata in 1999 de o echipa mixta, romano-germana, care concluzioneaza ca sistemul este perfect adaptabil in Romania, dupa model mexican, dl. Marmureanu ne-a declarat: "In cazul cutremurelor de magnitudine mare, unda P, care declanseaza alerta SAS si care ajunge in Bucuresti la 5-6 secunde dupa mesajele de alarmare, este la fel de mare ca si unda de soc S, pe care o precede. La cutremurul din 1977 au fost blocuri care au cazut din cauza undei P. A vorbi deci despre o alertare in timp util a populatiei este o iresponsabilitate, o crima". Referitor la studiul precursorilor, dl. Marmureanu si colegii sai l-au catalogat ca pe o chestiune lipsita de fundament stiintific. In replica, dl. Ailenei sustine ca omologul SAS din Mexic a salvat mii de vieti la cutremurul din 1995, iar informatiile date de studiul precursorilor cutremurelor au salvat zeci de mii de vieti in China: "Am investit aproape un milion de dolari in acest sistem nu pentru ca urmarim profitul cu orice pret - profit obtinem din celelalte activitati ale noastre -, ci pentru ca realmente ne-am dorit sa facem ceva util pentru societate. Si credem cu tarie ca SAS poate salva vieti omenesti. Chiar o singura viata si ar merita toata investitia. Nu ne cramponam de cei 5 dolari pentru pagere. Daca statul sau altcineva se arata dispus sa finanteze intretinerea SAS, care ar costa cateva mii de dolari lunar, noi ne angajam sa transmitem semnalele de avertizare absolut gratuit".