Dilema săptămânii: Brad natural sau artificial?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tradiţia împodobirii pomului de Crăciun ţine cont astăzi din ce în ce mai mult de consecinţele ecologice. Sărbătoarea Crăciunului se apropie cu paşi repezi, iar familiile îşi pregătesc brazii pentru împodobit, fie naturali, fie artificiali.

Împodobirea bradului de Crăciun este, la scară istorică, o apariţie târzie în cultura popoarelor. Antropologii vorbesc despre originile sale precreştine, în special germanice dacă ne referim la Europa, când pomul de Crăciun nu era un obicei asociat naşterii lui Iisus Hristos, cu atât mai mult un vehicul de marketing pentru marile lanţuri de magazine sau un scop pentru venirea lui Moş Crăciun cu daruri frumos împachetate.

Citiţi şi:

Brad ieftin cu 60 de lei sau fiţos la 200 de lei
FOTOGALERIE S-a deschis târguşorul lui Moş Crăciun cu casa-puzzle, gogoşerie, cârciumă şi ambasadă

Podoabele au variat şi ele, în paralel cu schimbarea semnificaţiei şi a percepţiei de către oameni, de la panglici şi mere la jucării, globuri, „lumânări" artificiale şi cristale Swarovsky.

Românii şi bradul

În mitologia românească, bradul este cea mai prezentă „esenţă" şi are legătură cu toate fazele importante ale vieţii, de la naştere şi căsătorie până la moarte. Verdele său conferă veşnicie, statornicie, iar alura sa impozantă - siguranţă şi încredere. Această „comuniune" s-a pierdut în majoritatea regiunilor româneşti, lăsând loc unui brad convenţional cu lumini şi globuri.

Pomul de Crăciun a ajuns să reprezinte în secolul XXI o combinaţie între simboluri religioase şi practici de consum. În primul caz, bradul împodobit vesteşte „naşterea" şi „nemurirea", îl substituie pe Hristos sub numele de „Pomul Vieţii", iar ornamentele sale aduc „cunoaşterea". Iar de câteva decenii, bradul împodobit este folosit de către comercianţi pentru convingerea consumatorilor că masa de Sărbători nu e niciodată îndeajuns de bogată.

Ce alegem?

De Sărbători, bradul natural are însă un frate vitreg din sârme şi plastic. Pomul artificial a început să fie din ce în ce mai utilizat în toată lumea de către cei care se gândesc la durata de viaţă mai lungă şi la banii economisiţi. Ecologiştii se opun deopotrivă folosirii brazilor naturali tăiaţi, dar nu agrează nici bradul toxic din plastic. Ei propun folosirea unui brad în ghiveci, care să poată fi plantat în primăvară. 

Ecologiştii propun bradul natural, dar în ghiveci

Organizaţiile ecologiste atrag atenţia anual, în preajma Crăciunului, asupra tăierilor abuzive de brazi.

„Aceasta poate constitui o ameninţare la adresa speciei, dacă se realizează în mod necorespunzător. Tăierea brazilor se face, în mod normal, din arborete tinere, foarte dese, care trebuie rărite. Din păcate, se taie şi vârfuri din arbori mai în vârstă, în condiţiile în care aceştia nu ar trebui să fie tăiaţi", spune Ioana Beţieanu, purtător de cuvânt al World Wide Fund for Nature (WWF) România. Recomandarea acestei organizaţii este folosirea brazilor în ghiveci, care pot fi plantaţi ulterior, sau a celor din pepiniere speciale, care însă nu acoperă cerinţa pieţei.

În ceea ce priveşte brazii artificiali, WWF insistă ca opinia publică să conştientizeze pericolul pe care aceştia îl reprezintă.

„Brazii artificiali sunt realizaţi din PVC, un material plastic obţinut din petrol, fabricarea lor implicând nu numai un consum mare de energie, dar şi eliberarea în atmosferă a unor cantităţi mari de substanţe toxice, ceea ce reprezintă un pericol nu doar pentru mediul înconjurător, ci şi pentru locuitorii caselor în care sunt instalaţi. Apoi, brazii artificiali nu pot fi reciclaţi şi nici nu sunt biodegradabili", mai spune Ioana Beţieanu.

Folosirea brazilor în ghiveci de Crăciun este şi opţiunea propusă de Asociaţia „Mai Mult Verde". „Noi suntem pentru brazii în ghiveci, care pot fi platanţi primăvara. Oamenii trebuie să conştientizeze însă faptul că, dacă achiziţionează un astfel de brad, trebuie să-şi asume până la capăt un astfel de comportament grijuliu faţă de mediu şi să nu-i abandoneze.

Într-adevăr, puţini ajung să-i planteze în primăvară", precizează Anamaria Bogdan, purtător de cuvânt al asociaţiei.

Pe de altă parte, continuă ea, „Mai Mult Verde" nu susţine folosirea brazilor tăiaţi şi mai ales a celor din plastic: „Materialul din care sunt făcuţi cei artificiali nu este sănătos pentru mediu. Într-adevăr, poate fi folosit o perioadă îndelungată cu costuri reduse, dar lasă o amprentă asupra naturii semnificativă pentru că nu poate fi reciclat. Şi, să fim serioşi, nu arată la fel de bine ca unul natural".

"Brazii artificiali reprezintă un pericol pentru mediu şi pentru locuitorii caselor în care sunt instalaţi."
Ioana Beţieanu
purtător de cuvânt WWF

„Decât unul din plastic, mai bine o crenguţă verde"

Costion Nicolescu, etnolog şi doctor în teologie, vorbeşte despre însuşirile bradului natural care îl recomandă ca „Pom al Vieţii", fără să fie o „întemeiere directă bisericească".

„În Sfânta Scriptură, bradul nu este pomenit deloc, iar pinul doar o dată. Bradul are calităţi care îl fac sensibil. Are smerenie, e frumos de privit mai ales iarna, dă un sentiment de moralitate prin semeţia sa, populează înălţimile, în jurul lui aerul este curat, plăcut mirositor, întăritor. De asemenea, este un lemn comun, nu are esenţă nobilă, însă simbolizează nemurirea", explică Nicolescu.

Potrivit lui, una dintre legendele româneşti spune că un ţăran şi-a vândut sufletul diavolului până la căderea frunzelor, dar apoi s-a căit amarnic pentru fapta lui. Dumnezeu l-a ajutat şi a binecuvântat bradul să rămână veşnic verde, salvând sufletul omului.

Profesorul Costion Nicolescu mărturiseşte că nu acceptă un brad artificial de Crăciun, considerându-l „ceva contrafăcut": „Decât unul de plastic, mai bine o crenguţă verde. Dacă este bine să tăiem brazi pentru pomul de Crăciun? Dacă sunt plantaţii speciale, da. Să nu se mai taie pentru atâta maculatură care se editează!"

Convingerea sa este că lucrurile naturale sunt mult mai frumoase şi, în plus, trezesc sentimentul copilăriei în fiecare dintre noi în preajma Crăciunului. Un alt lucru contrafăcut este asocierea bradului cu un Moş Crăciun vizibil, lucru care strică sărbătoarea, pentru că Moşul ar trebui să vină în „taină deplină".

"Bradul are smerenie, e frumos de privit mai ales iarna, dă un sentiment de moralitate."
Costion Nicolescu
etnolog şi doctor în teologie

Costion Nicolescu
Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite