De ce nu ar mai trebui să lăsăm bacşiş în restaurante şi baruri

De ce nu ar
mai trebui să lăsăm bacşiş în restaurante şi baruri

Bacşişul este rareori o recunoaştere a muncii grele depuse de un angajat FOTO: Arhivă Adevărul

Gestul de a oferi bacşiş era iniţial o răsplată pentru serviciile excepţionale prestate de ospătari, coafeze sau taximetrişti, pentru ca apoi să devină aproape obligatoriu. Economiştii şi specialiştii în marketing spun că această practică face mai mult rău decât bine.

Ştiri pe aceeaşi temă

Nimeni nu ne obligă să lăsăm bacşiş, iar în majoritatea ţărilor nu este reglementat, dar el a devenit parte integrantă din viaţa noastră. Obiceiul de a da bani în plus pentru diverse servicii a devenit foarte răspândit, iar cei care se cred îndreptăţiţi să primească bacşiş se simt revoltaţi, ofensaţi ori chiar discriminaţi când clientul nu face acest gest.

„Bacşişul îşi are originea în dorinţa oamenilor de a-şi arăta generozitatea, de a se face remarcaţi, pentru ca apoi să devină un lucru pe care oamenii îl fac doar pentru că ceilalţi se aşteaptă să îl primească“, spune Michael Lynn, profesor de marketing specializat în comportamentul consumatorului la Universitatea Cornell şi autor a peste 50 de studii şi lucrări despre bacşiş, citat de publicaţia americană „The Huffington Post“. Când lăsăm bani în plus pentru anumite servicii, practic ne cumpărăm dreptul de a evita dezaprobarea şi sentimentul de vinovăţie, crede Michael Lynn.  

Cum a devenit atât de răspândită această practică? Clienţii au fost cei care au contribuit cel mai mult la transformarea bacşişului într-un gest aproape obligatoriu. „Oamenilor le place puterea“, crede Sage Bierster, care este ospătar de mai bine de şase ani. Practica bacşişului „gâdilă“ orgoliul, dar ea face mai mult rău decât bine. Există multe motive pentru care ea ar trebui stopată:

Încurajează oferirea de salarii mici ospătarilor

Mizând pe bacşiş, patronii de restaurante şi baruri oferă angajaţilor salarii foarte mici - de regulă, salariul minim pe economie. Este foarte convenabil pentru proprietarii afacerilor, care nu plătesc taxe mari, dar deloc avantajos pentru ospătarii care lucrează în localuri fără prea mulţi clienţi sau în cele de tip fast-food, unde nu se practică oferirea de bacşiş. Un studiu publicat în luna martie a acestui an de experţii de la Departamentul Muncii din Statele Unite arăta că ospătarii sunt de aproape trei ori mai expuşi riscului de a trăi sub pragul sărăciei. Practica salariilor foarte mici este întâlnită şi în SUA.   

Ospătarii fac mai puţin bacşiş acum

Pe fondul crizei financiare, clienţii sunt mai exigenţi în privinţa serviciilor primite, dar şi a banilor lăsaţi peste nota de plată. Prin urmare, bacşişul pe care mizează atât angajatorii, cât şi ospătarii sau coafezele pentru „rotunjirea“ salariului nu mai poate asigura un venit consistent.

Clienţii vor consuma la fel de mult dacă bacşişul ar fi inclus în notă

Mulţi proprietari de restaurante şi baruri motivează că nu pot creşte salariile oferite angajaţilor fără a ridica preţul produselor din meniu. Iar această scumpire ar pune clienţii pe fugă, se justifică ei. Din perspectiva clienţilor, suma pe care ajung să o plătească la final este aceeaşi, indiferent că oferă bacşiş pe lângă nota de plată ori că acesta este inclus în preţul produselor sau menţionat pe notă. Dezavantajaţi ar fi, într-adevăr, cei care nu obişnuiesc să lase bacşiş, pentru că ar trebui să plătească mai mult.

„Proprietarii de restaurante nu aduc bani de acasă pentru a plăti ospătarii. Salariul pe care îl oferă acestora este asigurat din vânzările pe care le fac, iar banii provin de la clienţi. nu are nicio importanţă dacă aceste plăţi vin din bacşiş, din preţul produselor sau dintr-o taxă pentru serviciile oferite“, este de părere economistul american Ofer Azar, citat de publicaţia americană „The Huffington Post“.

Bacşişul este discriminatoriu

Orice ospătar ştie că bacşişul este imprevizibil şi reflectă prea puţin calitatea serviciilor oferite clienţilor. De foarte multe ori, aspectul fizic al chelnerului este mai important decât orice alt criteriu. De exemplu, că blondele suple, cu un bust generos primesc mai mult bacşiş de la clienţi – a demonstrat lucrul acesta Michael Lynn, de la Universitatea Cornell (SUA), în urma unui studiu la care au participat 432 de ospătăriţe.

Citiţi şi:

„Plicul, vă rog“: cum încearcă lanţul hotelier Marriott să ne convingă că trebuie să lăsăm bacşiş cameristelor

Unde şi cât lăsăm bacşiş atunci când călătorim

Patronatele din turism cer introducerea „taxei pe bacşiş“ în restaurante, baruri şi cafenele


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: