De ce le este frică bogaţilor lumii
0„Bucuriile şi dilemele bogăţiei“ este intitulat un studiu amplu, desfăşurat de fundaţia Gates, fondată de omul de afaceri Bill Gates, cercetare care s-a concentrat asupra identificării temerilor bogaţilor lumii. 165 de persoane cu o avere medie de 78 de milioane de dolari, inclusiv doi miliardari, au răspuns întrebărilor referitoare la sursa veniturilor, dar şi în legătură cu felul în care banii le-a afectat relaţia cu cei din jur.
„Banii nu aduc fericirea“ este concluzia generală la care pare că s-a ajuns în urma celui mai complex studiu centrat pe viaţa bogaţilor, realizat în ultimul secol. Intitulat “The Joys and Dilemmas of Wealth” („Bucuriile şi dilemele bogăţiei“), rezultatele studiului desfăşurat de Fundaţia Gates în ultimii patru ani încă nu au fost făcute publice în întregime, dar în mare parte au fost oferite ziarului american „The Atlantic“. Celor 165 de respondenţi înstăriţi care au acceptat să participle la studiu le-a fost garantată anonimitatea, iar întregul raport urmează să fie prezentat în următoarele luni.
Deşi studiul se intitulează „Bucuriile şi dilemele bogăţiei“, dilemele sunt cele aflate în centrul atenţiei, atâta timp cât părţile pozitive sunt relativ evidente. Răspunsurile unora dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii au relevat că majoritatea covârşitoare este nemulţumită, iar averea a contribuit în mare măsură la dezvoltarea unor anxietăţi profunde în ceea ce priveşte dragostea, profesia şi familia.
Proiectul Fundaţiei Gates a presupus ca bogaţii selectaţi să răspundă cu sinceritate la întrebări legate de felul în care prosperitatea le-a schimbat viaţa, atât lor cât şi copiilor lor. Confesiunile s-au constituit în ceea ce sociologul Paul G. Schervish a numit „un extraordinar exemplu de mărturisire, biografie şi justificare a celor foarte bogaţi“. Surprinzător, studiul a arătat că deşi sunt oameni extrem de bogaţi, care nu ar trebui să ducă grija zilei de mâine, cei mai mulţi s-au declarat nemulţumiţi de averea personală. De altfel, mare parte din ei nu se consideră asiguraţi din punct de vedere financiar şi, în medie, şi-ar dori cu un sfert mai multă avere decât posedă. Unul dintre respondenţi, moştenitorul unei averi fabuloase, a punctat că nu se va simţi liniştit financiar decât atunci când va avea 1 miliard de dolari în bancă.
Pentru mulţi dintre noi astfel de plângeri par absurde, dar aşa cum organismul uman nu a evoluat suficient pentru a face faţă accesului facil la abundenţa alimentară, bogată în grăsimi şi zaharuri, şi vom tânji la un hamburger chiar şi când nu avem nevoie, mintea umană nu a evoluat, aparent, nici ca să facă faţă banilor în exces, aşa că vom dori şi mai mulţi chiar şi după ce avuţia va deveni mai degrabă o povară decât un motiv de fericire şi confort, notează The Atlantic.
De altfel, o serie de studii a arătat că din punct de vedere psihologic plăcerea oferită de consum se diminuează în timp şi depinde în mod esenţial de punctul de referinţă al fiecăruia. Mai exact, pentru bogaţi, luxul cu care unii dintre noi îşi permit să se răsfeţe rar sau foarte rar (un tratament la spa, o vacanţă exotică etc) devine comun aşa că îşi pierde beneficiile psihologice: luxul constant duce la pierderea ideei de lux.
Averea făcută vs averea moştenită
Studiul a arătat că persoanele care au moştenit averi, care nu le-au făcut prin eforturi proprii, simt că şi-au pierdut dreptul de a se mai plânge şi din cel mai mic motiv de teamă că ar putea să pară nerecunoscători. Bogaţii care au copii se tem, la rândul lor, că îşi vor distruge odraslele dacă le vor lăsa pe mână averi mult prea mari. Pe de altă parte, cei care se gândesc să doneze mare parte din avere în scopuri caritabile trăiesc permanent cu teama că cei mai aprigi duşmani ai lor vor deveni chiar copiii, care vor avea resentimente pentru că au fost lipsiţi de averea cuvenită, scrie The Atlantic. Alţii simt că relaţiilor lor cu lumea din jur au fost alterate de bogăţia acumulată şi depind în mod esenţial de banii. „Mă întreb mereu câţi din oamenii pe care îi cunoaştem ne-ar întoarce spatele dacă nu ar crede că au ceva de câştigat de la noi“, a scris unul dintre respondenţii implicaţi în cercetare.
Robert A. Kenny, unul dintre psihologii implicaţi în studiu, menţioneză pentru publicaţia americană că bogăţia extremă poate răpi multe dintre bucuriile esenţiale ale vieţii. Una dintre cele mai comune este că bogaţii nu mai aşteaptă cu nerăbdare Sărbătorile. „Atunci când eşti milionar, darurile scumpe rareori se ridică la nivelul aşteptărilor. Mereu se vor gândi că ar fi putut să primească ceva şi mai bun“, a punctat Robert A. Kenny.
Studiul a mai arătat că respondenţii care şi-au făurit singuri averile îşi fac mai puţine griji legate de valoarea lor ca oameni decât bogaţii care şi-au moştenit averile fabuloase. Pe de altă parte, primii trebuie să facă o tranziţie grea de la cea de om care munceşte zi de zi la o lume în care munca devine opţională, o lume în care prietenii de-o viaţă dispar, iar alţii, de regulă atraşi de bogăţie, apar.
Bogaţii cu averi moştenite afişează ceea ce se numeşte „aroganţa privilegiatului“, etalând maşini extrem de scumpe şi o lejeritate în a-şi afişa stilul de viaţă strălucitor, dar pe de altă parte există o mare parte din aceştia chinuiţi de teama că nu au motivaţia de a realiza ceva în viaţă sau că vor rămâne pentru totdeauna în umbra părinţilor. În acelaşi timp sunt resemnaţi la gândul că nu vor găsi înţelegere decât în rândul celor care au moştenit averi, asemeni lor. Mai există o subcategorie, cea a „bogaţilor din întâmplare“, care se îmbogăţesc peste noapte graţie unei şanse unice, fiind numiţi adesea şi bogaţii cu „sindromul averii subite“. Aceştia au acelaşi sentiment ca bogaţii care îşi moştenesc averile, conform cercetării.
Studiul a mai indicat motivul pentru care părinţii bogaţi care le oferă treptat acces la avere copiilor, în tranşe sau alocaţii mici, în speranţa că astfel îi vor încuraja să-ţi descopere vocaţia, să aibă un ţel în viaţă, dau greş cu această strategie. „Copiii ştiu că banii există, indiferent de ceea ce ar încerca părinţii să facă, iar amicii copiiilor ştiu şi ei acest lucru“, a punctat psihologul Robert A. Kenny.
Încercăm să ne convingem copiii să tundă iarba din faţa casei, dar e greu să faci asta când avem un grădinar ca să se ocupe de asta, exemplifică această realitate unul dintre bogaţii care au participat la studiu.
În cazurile rare în care părinţii reuşesc să le ofere copiilor acces la avere condiţionat (dacă îşi termină studiile, dar îşi fac o carieră, dacă îşi întemeiază o familie etc), aceştia riscă să dea tonul unor duşmănii între generaţii.
Nu în ultimul rând, cei foarte bogaţi ajung să descopere satisfacţiile aduse de filantropie, a explicat John Havens, director asociat şi cercetător colaborator în cadrul studiului. Astfel, aproape toate persoanele care au luat parte la studiu au întemeiat fundaţii caritabile sau fonduri de ajutorare. Ca o concluzie finală, studiul arată că în timp ce mulţi dintre noi gândim că ceva mai mulţi bani ne-ar putea uşura vieţile, ceea ce este perfect adevărat în multe cazuri, adevăraţii bogaţi ştiu că apetitul pentru bunuri materiale rareori poate fi satisfăcut.
Citeşte şi:
FOTO Cât costă corpul uman? Sumele fabuloase pentru care au fost asigurate diverse organe sau membre