De ce este atât de greu să ne găsim fericirea: „Copii interiori“ care trăiesc în inconştientul nostru: rebelul, conformistul şi resemnatul

De ce este atât de greu să ne găsim fericirea: „Copii interiori“ care trăiesc în inconştientul nostru: rebelul, conformistul şi resemnatul

„Cheia“ rezolvării multor probleme cu care ne confruntăm în relaţia de cuplu sau în relaţia cu copiii noştri se află adesea ascunsă în perioada propriei copilării. Aceasta este esenţa teoriei relaţionale IMAGO concepută de psihologii americani Harville Hendrix şi Helen LaKelly Hunt. FOTO heartsighttherapy.com

Într-un interviu acordat adevărul.ro, psihologul american Helen LaKelly Hunt vorbeşte despre cât de important este să vindecăm rănile din trecut pentru a putea să trăim fericiţi în prezent. Pe 23 şi 24 mai, Helen LaKelly Hunt va susţine două ateliere la Bucureşti, alături de soţul ei, psihologul Harville Hendrix, în care le vor prezenta românilor teoria relaţională IMAGO pentru cupluri şi părinţi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Creatorii teoriei relaţionale IMAGO pentru cupluri şi părinţi, psihologii Harville Hendrix şi Helen LaKelly Hunt, vor susţine la Romexpo, în Bucureşti, pe 23 şi 24 mai, două ateliere dedicate înţelegerii în profunzime a dinamicii dintre parteneri în relaţia de cuplu şi în relaţia părinte-copil. Aplicată în 30 de ţări, terapia pusă la punct de Helen LaKelly Hunt şi Harville Hendrix s-a născut în cadrul mariajului celor doi psihologi americani, care sunt căsătoriţi de aproape 30 de ani şi au şase copii.

Adevărul: Cum l-aţi cunoscut pe soţul dumneavoastră, Harville?

Helen LaKelly Hunt: Amândoi considerăm familia importantă şi amândoi trecusem prin divorţuri dureroase. Eu provin dintr-o familie bogată, de oameni de afaceri. Fostul meu soţ, pe care l-am cunoscut în timp ce studiam pentru un masterat în consiliere la Universitatea Metodistă Southern, a luat nişte decizii foarte proaste în afaceri, trădând astfel încrederea mea şi a familiei mele. Eu citisem Martin Buber (n.r.- filosof austriac) şi eram de acord cu teoria lui, că atunci când doi oameni au o relaţie bazată pe grijă şi respect, Dumnezeu se află în mijlocul lor şi umple spaţiul dintre ei. Îmi plăcea mult ideea, dar nu aveam cu cine să discut despre asta.

Având acces la numeroase informaţii în timpul şcolii, am avut curajul să-mi ascult inima. Îmi doream să petrec timpul printre cei care trăiesc la marginea societăţii, alături de oameni care nu aveau acces la lucruri de bază, cum sunt o locuinţă decentă, mâncare bună, educaţie, lucruri pe care eu le aveam pentru că familia mea era bogată. Deşi părinţii mei şi fostul meu soţ nu au fost de acord, eu am acceptat un post de profesoară în cel mai sărac cartier din Dallas. Astfel am observat că nu existau relaţii între oamenii săraci şi cei bogaţi din Dallas şi de aceea am considerat că decizia mea poate fi asemeni unui pod între lumi, o legătură între cele două medii sociale.

Când l-am cunoscut pe Harville am văzut că împărtăşim aceleaşi valori şi ne dorim un singur lucuru: să salvăm relaţiile distruse. A fost un moment impresionant pentru mine, să găsesc pe cineva care trecuse printr-un divorţ la fel de greu, dar care încă îşi dorea foarte mult o familie şi totodată care spera să poată ajuta oamenii din întreaga lume să scape de suferinţă şi de conflicte.

FOTO Creatorii teoriei relaţionale IMAGO pentru cupluri şi părinţi, psihologii Harville Hendrix şi Helen LaKelly Hunt (foto), vor susţine la Romexpo, în Bucureşti, pe 23 şi 24 mai, două ateliere dedicate înţelegerii în profunzime a dinamicii dintre parteneri în relaţia de cuplu şi în relaţia părinte-copil. 

A: Cum a luat naştere terapia IMAGO?

H: Într-o zi l-am întrebat pe Harville: „Dacă ai putea să faci orice îşi doreşti, ce ai vrea să faci?” El mi-a spus că ar vrea să scrie o carte care să răspundă la întrebarea: de ce se ceartă cuplurile? Atunci mi-am spus: „wow, cineva şi-ar dedica viaţa pentru a ajuta şi vindeca aceste cupluri! Chiar trebuie să-l cunosc pe băiatul ăsta!” Şi am făcut tot posibilul ca el să mă placă şi să mă invite la o întâlnire. Harville a început să mă tot invite la întâlniri. După un timp, eu l-am cerut în căsătorie şi el a acceptat. În cele din urmă a fost scrisă şi cartea. 

Căsnicia noastră a devenit un fel de laborator în care testam diferite soluţii, ca să vedem care merg mai bine pentru a putea construi o relaţie sănătoasă între doi oameni. Imago este o terapie relaţională care a apărut din relaţia noastră şi din experienţă.

A: Ce înseamnă, mai exact, IMAGO?

H: Imago este cuvântul latin pentru „imagine”. Se referă la imaginea compozită, inconştientă, pe care o avem noi despre partenerul perfect. Noi realizăm această imagine prin asocierea unor trăsături pozitive şi negative ale celor care ne-au crescut. Atunci când întâlnim în realitate pe cineva care ne face să ne simţim aşa cum ne simţeam cu familia noastră, ne îndrăgostim.

A: Cum aţi ajuns la concluzia că traumele suferite în copilărie sunt cauza reală a problemelor de cuplu pe care le avem la vârsta adultă?

H: O parte din pregătirea mea la psihologie pentru masterat a fost despre reeducarea părinţilor. Şi eu şi Harville ne-am pregătit intens în Analiză Tranzacţională. Aceasta identifică trei „copii interiori” pe care toţi îi avem în inconştientul nostru: unul care este rebel, unul care se conformează şi unul care este trist. Eu şi Harville ne-am axat studiul în această zonă şi am înţeles că toţi avem în noi un copil rănit, care trebuie să se vindece. Iar inconştientul nostru ne leagă de un partener care este singurul capabil să ne vindece rănile.

A: Care sunt cei mai importanţi paşi ai terapiei IMAGO ?

H: Aş spune că există trei exerciţii cheie:

1. Dialogul, adică procesul prin care învăţăm să comunicăm pe rând: să vorbim şi apoi să ascultăm.
2. Negativism zero, adică să înţelegem că nevoia de spaţiu între două persoane este ceva sigur.
3. Exerciţiul celor 3 aprecieri din fiecare seară, prin care ne obişnuim să vedem ce este bun în partenerul nostru: să îi spunem la culcare, în fiecare noapte, ce anume apreciem la el.

Cuplurile pot stabili o legătură doar atunci când se simt în siguranţă. Terapia Imago nu vindecă două persoane. Individul este un mit. Reală este doar relaţia, legătura. Noi suntem născuţi pentru a stabili legături, iar terapia Imago vindecă relaţia, nu persoanele. Abia atunci când putem vindeca relaţia, indivizii care sunt implicaţi în ea vor avea la rândul lor beneficii. Acordarea de aprecieri celuilalt este esenţială, pentru că, potrivit neurologilor, energia urmează atenţia. Când acordăm atenţie cuiva, vom primi la rândul nostru atenţie.

A: Cum poate cineva să-şi ajute partenerul să se vindece de traumele suferite în copilărie?

H: Prin stabilirea unei relaţii sigure. Numai când există siguranţă, doar atunci doi oameni pot stabili o legătură şi devin un întreg. Iar această siguranţă poate fi atinsă cel mai repede dacă eliminăm din relaţie negativismul.

A: Există anumite greşeli frecvente, similare, pe care le fac cuplurile?

H: Vă spun unde am greşit eu. Am tot încercat să-l fac pe Harville mai bun! Mai mult chiar, am încercat asta din toate puterile mele. Şi spun din experinţă că metoda asta nu duce la un mariaj fericit. Harville nu dorea să fie mai bun, ci să fie acceptat. Abia când am început să-l accept pe Harville aşa cum este al, abia atunci am observat că se schimbă singur, că devine mai bun fără ajutorul meu.

A: Cei mai mulţi români sunt foarte conservatori în relaţia de cuplu. Cum poate terapia IMAGO să fie aplicată într-o relaţie tradiţională?

H: Terapia Imago este unică în Statele Unite pentru că abordează cuplurile dintr-o perspectivă foarte tradiţionalistă. Spre deosebire de alte mişcări, care cred în schimbarea partenerul cu altul şi din nou cu altul şi tot aşa, noi suntem foarte radicali şi tradiţionalişti. Nu promovăm ideea unei relaţii deschise sau varianta divorţului, ori căutarea continuă a altui partener. Noi spunem că trebuie să stăm alături de partenerul pe care îl avem şi să facem un efort împreună.

A: Mulţi părinţi din România îşi cresc copiii într-o manieră conservatoare, aşa cum au fost şi ei crescuţi la rândul lor: aplică pedepse corporale şi consideră că printele este cel care are întotdeauna dreptate. Ne puteţi spune care sunt cele mai grave greşeli de comunicare care apar în astfel de situaţii ?

H: Cea mai bună metodă de creştere a copiilor este un mariaj fericit. Esenţa tuturor relaţiilor pe care le avem cu alţii trebuie să fie siguranţa. Iar siguranţa nu apare fără limite clar impuse de părinţi. Dacă mariajul este împlinit, toţi membrii familiei vor avea de beneficiat.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: