Cuvintele magice de la locul de muncă: de ce le este greu şefilor să-şi ceară scuze

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Angajaţii nu au încredere în şefii care nu sunt dispuşi să-şi asume greşelile şi să-şi ceară scuze, iar superiorii nu apelează la astfel de gesturi pentru a nu părea slabi. Cine are de câştigat de aici?

Gordon Nixon, directorul executiv la Royal Bank din Canada, şi-a cerut scuze pentru lipsa de sensibilitate faţă de angajaţi, ale căror locuri de muncă au fost externalizate, şi a menţionat că le va oferi poziţii comparabile cu cele de dinainte. 

Tim Armstrong, directorul executiv AOL, a recunoscut angajaţilor săi că a greşit atunci când a concediat un om în timpul unei conferinţe telefonice şi şi-a cerut scuze individului demis. 

Gregg Steinhafel (foto), director executiv Target, a mărturisit că-i pare sincer rău că o donaţie politică corporatistă a supărat angajaţii homosexuali şi transsexuali ai retailerului respectiv. 

image

Pentru a repara greşelile şi relaţiile cu angajaţii, aceşti directori au decis să spună cele trei cuvinte care par a fi de nerostit pentru şefi: „îmi pare rău”. „Atitudinea de mea culpa pare să se răspândească zilele acestea, parţial şi din cauza probabilităţii iscării unui vacarm public în social media, atunci când conducerea companiilor alunecă pe panta greşită. 

Oricare ar fi factorul motivant, căinţa este bună pentru suflet şi nu numai. „Scuzele pot restaura credibilitatea unui manager după ce a greşit, iar consecinţele nu pot fi ignorate. În acelaşi timp, pot mări gradul de încredere în magagement, când angajaţii se simt deziluzionaţi de către şefi”, scrie Ronald Alsop. 

Un studiu global, realizat de Forum Corp, a arătat că o treime din angajaţi au mai puţină încredere în superiori decât în trecut. Managerii chestionaţi erau şi mai pesimişti: 43% din aceştia cred că angajaţii au mai puţină încredere în ei. 

Onestitatea este piatra de temelie a încrederii, iar asta implică şi asumarea greşelilor, dar şi scuzele. Angajaţi britanici, participanţi într-un sondaj, au mărturisit că şi-ar admira liderii dacă aceştia şi-ar recunoaşte greşelile. 

Dincolo de garantarea încrederii, recunoaşterea unei greşeli şi faptul că se iau măsuri pot încuraja o atmosferă deschisă în interiorul organizaţiei. „Când liderii îşi recunosc greşelile, arată că sunt umani şi vulnerabili, ceea ce le oferă altora încrederea de a vorbi despre greşelilor lor, de asemenea”, a spus Dennis Reina, preşedintele Reina Trust Building Institute. 

Cât de comune sunt scuzele şefilor? Depinde pe cine întrebi. Cei mai mulţi angajaţi cred că managerii nu-şi asumă responsbilitatea pentru propriile rateuri şi nu-şi exprimă nici cea mai mică urmă de regret. Numai 19% din angajaţi au spus, în studiile citate de BBC, că managerul îşi cere scuze atunci când este cazul. Bineînţeles că superiorii au cu totul altă percepţie al propriului comportament: 87% din cei chestionaţi au spus că-şi cer scuze mereu. Dar sunt şi alţii care recunosc că nu fac asta niciodată pentru că nu vor să pară slabi sau incompetenţi. 

Când şeful face o greşeală – minte sau îşi asumă ideea unui angajat – şi nu-şi cere scuze imediat, încrederea angajaţilor va începe să se diminueze treptat, dar sigur. Este valabil şi pentru angajaţii care nu sunt «victimele» situaţiei, dar observă genul acesta de comportament al superiorului, a spus Andrew Graham, director executiv Forum. 

Omisiunile care dăunează grav locului de muncă

Lipsa scuzelor poate cauza mai mult rău decât pierderea încrederii angajaţilor. Reina îşi aminteşte de un client care a devenit extrem de frustrat după ce superiorul său a refuzată să-şi ceară scuze pentru faptul că l-a „dojenit într-o sedinţă, mai mult decât ar fi fost cazul”. Drept răzbunare, angajatul a divulgat informaţii pe internet, ceea ce a adus la litigii şi pierderea unui contract de 10 milioane de dolari. 

„De cele mai multe ori, oamenii spun că pleacă când se ivesc astfel de situaţii, dar, câteodată, angajatul este atât de rănit că nu vrea decât să se răzbune”, a spus acesta. 

Refuzul de a asuma greşelile poate otrăvi relaţiile dintre superiori şi subordonaţi până la un nivel în care se poate vorbi despre depresie. Un studiu danez a descoperit că nu cantitatea muncii reprezintă o povară, ci senzaţia de nedreptate pe care angajaţii o au poate duce la depresie. 

„Un element important în dreptatea relaţională este atenţia cu care şeful îşi tratează angajatul”, a spus Matias Brodsgaard Grynderup, un cercetător care lucrează pentru Universitatea din Copenhaga, care crede că recunoaşterea greşelilor şi căinţa transformă locul de muncă într-un loc just. 

Când să te reţii

Ideea nu este ca managerii să-şi ceară scuze pentru absolut orice greşeală, pentru că atunci apare riscul să piardă respectul şi să pară ineficienţi. 

„Şefii trebuie să-şi ceară scuzele pentru situaţiile în care au greşit cu adevărat şi au existat consecinţe resimţite în interiorul afacerii sau companiei”, a spus Graham.

Este înţelept ca scuzele să fie clare şi sincere, dar concise. În fond, rolul unui manager este să rezolve astfel de situaţii, aşa că nu trebuie pierdut timpul cu declaraţii lungi. 

„Nici angajaţii nu ar trebui să se aştepte ca scuzele să facă magie în fiecare situaţie”, scrie BBC.

Citeşte şi:

Românii s-au săturat de şefi

Greşelile pe care le fac şefii atunci când concediază

Cel mai des întâlnite greşeli din CV-uri

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite