Curentul care ne fereşte de încălzirea globală

Recent descoperit de oamenii de ştiinţă pe coasta Islandei, curentul rece ar putea compensa procesul de încălzire din zona Atlanticului de Nord. Curentul nordic islandez, care şi-a făcut de curând apariţia în previziunile climatologice, va regla climatul Atlanticului de Nord, susţin oamenii de ştiinţă.

Un curent oceanic rece şi de mare adâncime, descoperit recent lângă coasta Islandei, ar putea face ca Atlanticul de Nord, adică Europa şi America de Nord, să fie mai puţin influenţat de schimbările climatice decât se credea, scrie publicaţia britanică „The Daily Mail". Curentul nordic islandez (North Icelandic Jet - NIJ) alimentează principalul sistem de curenţi din Atlanticul Meridional, Atlantic Meridional Overturning Circulation (AMOC), un model gigant cunoscut drept „marea centură transportatoare a oceanului", care reglează climatul ­Americii de Nord şi al Europei.

Răcirea emisferei nordice

Până la această descoperire, oamenii de ştiinţă credeau că cea mai mare parte a apelor reci care formau curenţii de mare adâncime venea din zona coastei Groenlandei şi era de fapt apă dulce rezultată din topirea gheţarilor. Totuşi, spun specialiştii, se pare că acest curent contribuie mai mult la sistemul AMOC decât o face curentul din ­Groenlanda. Curentul „centurii transportatoare", introdus în filmul despre protecţia mediului „An Inconvenient Truth" al lui Al Gore, transportă apa caldă de suprafaţă din zona tropicală a Atlanticului spre zonele arctice.

În cadrul acestui proces, apa încălzeşte aerul la latitudini mai mari, se răceşte, coboară, apoi se întoarce spre Ecuator, sub forma unui curent oceanic de adâncime. Din moment ce apa dulce îngheaţă la temperaturi mai ridicate decât apa sărată, ­aceşti specialişti au sugerat că apa dulce, provenită din topirea gheţarilor şi din alte fenomene care au legătură cu încălzirea, ar ajunge în Atlanticul de Nord, unde ar îngheţa şi ar împiedica apa să coboare pentru a forma baza centurii transportatoare.

Dacă s-ar întâmpla asta, iar sistemul AMOC ar fi întrerupt şi încetinit în zona din nordul extrem unde apa caldă de la suprafaţă se răceşte şi coboară - proces numit „overturning" (inversare - trad.) - s-ar putea ajunge la răcirea emisferei nordice. „Conform actualului raţionament, cantitatea mărită de apă dulce din Atlanticul de Nord, provenită din topirea gheţii şi din creşterea cantităţii de precipitaţii dintr-un climat în încălzire, va încetini sau va opri inversarea circulaţiei din sistemul AMOC", spune coautorul studiului, ­Robert Pickart, de la Woods Hole Oceanographic Institution.Specialistul spune că această situaţie s-ar putea să nu fie valabilă dacă inversarea circulaţiei are loc în interiorul Mării Islandei, care alimentează curentul nordic islandez.

„Nu este de neconceput ca acest proces din largul oceanului să fie mai puţin sensibil la influenţa apei dulci decât actualul mecanism acceptat, ­ceea ce ne-ar putea permite să speculăm că partea de la cea mai mare adâncime a circulaţiei inversate ar putea fi mai puţin sensibilă la schimbările climatice", a explicat Pickart, citat de „The Daily Mail".

Nu e văzut din satelit

Despre existenţa curentului nordic islandez se bănuia de câteva decenii, dar a fost confirmată doar recent de cercetători islandezi, în urma unor măsurători ale vitezei apei la mare adâncime, luate de la bordul unei nave.

Curentul nu poate fi văzut de sateliţi sau detectat prin prisma temperaturii sau a salinităţii, dar circulă puţin mai repede decât apa din jur. Cercetătorii nu ştiu nici dacă acest curent circulă tot timpul anului sau cum variază în timp. Potrivit „The Daily Mail", echipa de specialişti porneşte săptămâna aceasta într-o călătorie în timpul căreia vor folosi instrumente oceanografice pentru a măsura direct Curentul nordic islandez pe durata unui an întreg, pentru a-şi da seama unde şi cum se formează. Cercetarea apare în publicaţia Nature Geoscience.