Cum să-ţi faci azi pensia de mâine

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Specialiştii ne sfătuiesc să începem să economisim din timp pentru ca efortul financiar să fie mai redus
Specialiştii ne sfătuiesc să începem să economisim din timp pentru ca efortul financiar să fie mai redus

Majoritatea românilor sunt nesiguri cu privire la viitorul financiar de după anii de muncă. Pentru a nu se baza doar pe pensia de la stat, ei au la îndemână pensiile private. Specialiştii ne sfătuiesc să începem să economisim din timp pentru ca efortul financiar să fie mai redus.

„Pensia pare foarte departe şi, pentru moment, singura grijă este să-mi asigur traiul de zi cu zi.La preţurile care sunt acum, n-am nicio şansă să fac economii pentru pensie, în afara contribuţiilor pe care le am oricum la sistemul de stat", mărturiseşte Anda D., o tânără de 26 de ani, proaspăt angajată în domeniul resurselor umane.

Mai citeşte şi:

Cum să-ţi faci azi pensia de mâine

Ea ştie că toate recomandările specialiştilor merg spre economii timpurii, dar preferă să se bucure de viaţă şi să-şi achite ratele la cea de-a doua facultate pe care o urmează. Nici Mădălina P., în vârstă de 37 de ani, consultant în domeniul relaţiilor publice, nu pune bani deoparte pentru pensie.

Femeia este divorţată şi trăieşte cu fiica sa, către care „merg toate economiile". „Pun la ciorap 200 de lei pe lună, uneori mai mult, pentru ca ea să aibă după ce va împlini 18 ani. Sunt mai preocupată de viitorul ei decât de al meu", recunoaşte femeia.

„Pensia nu-mi ajunge decât pentru câteva medicamente ca să-mi tratez boala cronică pe care o am de ani buni. Restul îi dau pe întreţinere şi îmi mai rămâne foarte puţin pentru mâncare", spune George R., un pensionar din Bucureşti.

Bărbatul, în vârstă de 76 de ani, a cotizat la sistemul de pensii de stat timp de 35 de ani. Mai mult de jumătate dintre români cred că nu vor mai apuca pensia, dacă vârsta de pensionare va fi mărită la 65 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, aşa cum prevede noua Lege a pensiilor, trimisă înapoi în Parlament.

Conform unui sondaj realizat la nivel naţional de Myjob în luna septembrie, 55% din cele peste 2.000 de persoane intervievate online de site-ul de recrutare sunt de părere că nu mai ajung la pensie. Cei mai pesimişti sunt tinerii până în 30 de ani - în proporţie de 58% ei consideră că nu vor mai apuca pensia.

Previziuni sumbre pentru pensia de la stat

Sistemul de pensii de stat este în faliment de facto, fiind ţinut în viaţă prin împrumuturi (de la FMI, UE, Banca Mondială, băncile comerciale, etc.), susţin oficialii Asociaţiei pentru pensiile administrate privat din România (APAPR).

„În 2010, încasările din CAS sunt de 8 miliarde de euro, iar cheltuielile cu pensiile, de 12 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un deficit de peste 4 miliarde de euro, adică 50% din venituri", a declarat Crinu Andănuţ, preşedintele  APAPR, în cadrul Conferinţei Naţionale de Pensii Private.

El spune că datele Consiliului Fiscal arată că România ocupă, astfel, locul al doilea în Europa după cheltuielile cu pensiile, imediat în urma Greciei.

Totodată, statisticile

Eurostat scot la iveală că în anii 2050-2060, perspectiva demografică nu este deloc încurajatoare pentru sistemul pensiilor de stat - populaţia ţării noastre va scădea cu aproape 4,5 milioane de locuitori, până la 16,9 milioane, iar rata de dependenţă a celor în vârstă se triplează, ajungând de la 21,3% în 2008 la circa 65%.

Datele Eurostat arată că dacă în 2008 era nevoie de 4,7 salariaţi să întreţină un pensionar, în 2060 vom mai avea 1,5 salariaţi la un pensionar. Pentru anul 2009 Institutul Naţional de Statistică (INS) raportează un număr mediu de circa 5,7 milioane de pensionari, iar în 1989 erau aproximativ 2,5 milioane.

Sistemul privat, soluţia viabilă

Până la schimbarea radicală a sistemului, românii au la dispoziţie variante alternative. Economiile personale pentru anii de pensie pot merge către un fond de pensii facultative sau către o asigurare de viaţă cu componentă investiţională.

„Pentru a-şi suplimenta veniturile, persoanele care beneficiază la pensie doar de venitul asigurat de stat trebuie să economisească din timp", spune Marius Şerban, consultant la portalul financiar conso.ro. Dar, spune el, simulările arată că nici în cazul în care pe lângă pensia de la stat există pensia privată obligatorie, nu este suficient pentru a-ţi asigura un venit rezonabil la retragerea din activitate.

Asta se întâmplă din cauză că pe viitor punctul de pensie se va actualiza în funcţie de rata inflaţiei, iar în cazul pensiilor private obligatorii, venitul asigurat va fi limitat de nivelul scăzut al contribuţiilor. „Rezonabil ar fi dacă veniturile din perioada pensionării ar fi 50-60% din ultimul salariu brut", spune Şerban.

Varianta recomandată

este contribuţia la un fond de pensii facultative. „E bine de ştiut că fondurile de pensii nu pot fi declarate în stare de faliment, conform legii", punctează Şerban. În plus, banii acumulaţi nu pot fi folosiţi decât pentru achiziţia unei pensii private.

În cazul asigurărilor cu componentă investiţională, banii pot fi retraşi după ce expiră contractul şi se pot folosi în alte scopuri decât pentru pensie. „În cazul asigurărilor, cerinţele legislative nu sunt la fel de stricte ca în cazul fondurilor de pensii", încheie consultantul.

"Pensia nu-mi ajunge decât pentru câteva medicamente ca să-mi tratez boala cronică."
George R.
pensionar

55% din români consideră că nu mai apucă pensia, arată un sondaj realizat de Myjob, în luna septembrie.

4,7 salariaţi erau necesari pentru a susţine un  pensionar în 2008, dar în 2060 vom avea doar 1,5 salariaţi la un pensionar.

60% din ultimul salariu brut ar reprezenta un venit rezonabil pentru pensie, conform calculelor specialiştilor.

65% va fi rata de dependenţă a persoanelor în vârstă în anul 2060, de trei ori mai mare decât la nivelul anului 2008.

Pensia privată obligatorie (Pilonul II)

Este pensia obligatorie administrată privat, impusă salariaţilor sub 35 de ani la momentul adoptării legii.

AVANTAJE

-Alături de pensia administrată de stat şi destinată tuturor celor care contribuie la bugetul asigurărilor sociale, reprezintă un venit sigur cu condiţia ca salariaţii să fi avut contribuţii permanente la unul dintre fondurile private de pensii.
-Asigură un venit suplimentar faţă de pensia de stat.

DEZAVANTAJE

-Sumele estimate pe care le vor încasa contribuabilii nu sunt suficiente pentru a asigura un venit rezonabil la pensie.
-Venitul asigurat va fi limitat de nivelul scăzut al contribuţiilor şi, prin urmare, sunt necesare şi alte tipuri de venituri pentru a totaliza o pensie decentă.

Pensia privată facultativă (Pilonul III)

Este pensia facultativă administrată privat, accesibilă celor care contribuie la bugetul asigurărilor sociale şi au sub 52 de ani.

AVANTAJE

-Salariaţii trebuie să aibă contribuţii în sume relativ
fixe pe o perioadă îndelungată, iar banii acumulaţi pot fi folosiţi doar în cazul achiziţiei unei pensii private, la momentul pensionării.
-Potrivit legii, fondurile de pensii facultative nu pot fi declarate în stare de faliment, fiind astfel garantate anumite sume.

DEZAVANTAJE

-Sumele cu care contribuie cei înscrişi la un fond de pensii facultative şi care sunt acumulate se vor plăti doar în momentul expirării contractului; în cazul decesului, sumele sunt acordate moştenitorilor într-o singură tranşă.
-Contractul se încheie pe
perioade limitate (minimum cinci ani). Randamentul sumelor investite nu e garantat.

Asigurarea de viaţă cu componentă investiţională

Varianta îmbină componentele investiţionale cu asigurările clasice de viaţă şi poate fi un produs suplimentar pensiei.

AVANTAJE

-Nu există limitări privind vârsta, nivelul contribuţiei sau numărul acestora etc. În plus, se poate opta între mai multe variante de preţ în funcţie de nevoi.
-Pe parcursul contractului de asigurare se pot modifica opţiunile, iar persoana care contribuie poate beneficia de anumite reduceri, în funcţie de contract.

DEZAVANTAJE

-Banii se pot ridica doar în cazul terminării contractului sau a producerii riscului asigurat, dar există varianta ca o persoană să-şi cheltuiască banii acumulaţi pentru pensie în alte scopuri.
-În cazul retragerii înainte de termen (perioada este, în general, de minimum cinci ani) se pot pierde comisioanele sau dobânda.

Ipoteze de calcul

Pensia decentă reprezintă 60% din ultimul salariu brut. Vârsta de pensionare este de 65 ani. S-a luat în calcul o creştere medie a salariului de 2% peste rata inflaţiei, stagiu de cotizare complet (în cazul pensiei de stat), un  randament mediu al fondului de 3% pe an peste inflaţie (în cazul Pilonului II şi III).

Se consideră că persoana respectivă contribuie permanent la asigurări sociale, la fondul de pensii obligatorii şi la un fond de pensii facultative până la data ieşirii la pensie.

SURSA: Calcule furnizate de specialiştii portalului financiar Conso.ro

Rezerve de 3.700 de euro pentru un trai decent

În condiţiile în care, în prezent, salariul mediu net pe economie este de 330 de euro, o pensie decentă presupune economii anuale de 3.700 de euro, potrivit directorului general al Aviva Asigurări de Viaţă, Mihai Popescu, citat de Mediafax.

„Fiecare român care urmează să se pensioneze până în 2051 va trebui să economisească în medie, anual, suma de 3.700 de euro pentru a-şi menţine un nivel de trai similar celui dinainte de pensie," a declarat recent Popescu. Cifra este rezultatul unei analize efectuate în ţările europene de grupul Aviva şi de compania de consultanţă Deloitte.

Popescu a explicat că prin deficitul pensiilor se înţelege diferenţa dintre venitul necesar pentru un nivel de trai adecvat la pensionare şi suma de bani pe care oamenii se aşteaptă în prezent să o primească drept pensie.

În România, deficitul total al pensiilor ajunge la 40,2 miliarde de euro, echivalentul a peste o treime din PIB-ul naţional. La nivelul Europei, acesta se ridică la 1.900 miliarde de euro.

Femeile, mai vitregite la vârsta pensionării

Pentru că în perioada tinereţii preferă să acorde timp şi grijă copiilor şi familiei, femeile ajung să aibă fie o pensie derizorie din cauza contribuţiilor reduse, fie să nu aibă deloc bani strânşi pentru bătrâneţe.

Pe fondul unor mari perioade de lucru part-time sau de concediu, femeile tinere nu-şi fac rezerve suficiente pentru pensie şi ajung, astfel, ca la maturitate să se confrunte cu mari greutăţi financiare, spre deosebire de bărbaţi, care, de cele mai multe ori, au un parcurs neîntrerupt în muncă şi cotizează constant la asigurările sociale.

Nu au grijă să pună bani deoparte

Un studiu scoţian arată că femeile economisesc doar jumătate din suma pe care o pun deoparte bărbaţii, mai preocupaţi de vechimea în muncă decât de timpul destinat familiei şi creşterii copiilor. Mai mult, una din trei femei tinere (31% din cele intervievate; eşantionul a fost de 5.000 de adulţi, bărbaţi şi femei) nici măcar nu se gândeşte la anii de pensionare, potrivit cercetării.

Din cele care contribuie deja la un fond de pensii private, patru din zece nu ştiu ce înseamnă, de fapt, această contribuţie, faţă de unu din patru bărbaţi. Nici femeile mai în vârstă nu o duc mai bine: comparativ cu bărbaţii de aceeaşi vârstă, cele de peste 50 de ani reuşesc să pună bani deoparte doar în pondere de 50%.

Raportul întocmit de cercetătorii scoţieni scoate la iveală o tendinţă negativă: nesiguranţa cu privire la viitorul financiar pe termen lung este o atitudine larg răspândită la reprezentantele sexului frumos: peste jumătate dintre femeile sub 50 de ani recunosc că nu se simt pregătite adecvat pentru pensie.

Un viitor incert

Specialiştii spun că tendinţa ca femeile tinere să nu se intereseze de anii de pensie este îngrijorătoare, pentru că obiceiurile se dezvoltă în anii de maturitate. În cazul în care femeile nu-şi schimbă radical modul de viaţă şi atitudinea faţă de economisire, riscă să se confrunte cu sărăcia când ajung la pensie.

Info
Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite