Cum ne lăsăm de fumat?

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dependenţa de nicotină este o boală care se tratează cu voinţă şi medicamente, dar puţini fac acest pas. „Adevărul“ a stat de vorbă cu doi medici despre cea dintâi dilemă a unui fumător tentat să se lase, ceea ce a fost mult mai uşor decât dacă ne-am fi prezentat la cabinet ca pacienţi.

Istoria nu a consemnat cine a rulat şi a fumat prima ţigară şi se pare că ultimul fum nu se va risipi prea curând. Anonimatul celui care a tras în piept pentru prima dată a generat un altfel de anonimat, acela al miliardelor de oameni din toată lumea care fumează şi ştiu sau nu vor să ştie că mor mai repede, în tăcere.

Acest viciu poate părăsi uşor viaţa unei persoane, dacă există voinţă şi ajutor medical. Iar primul pas este cel mai important, o spun medicii. Primul pas nu are o definiţie exactă, pentru că fiecare fumător îşi face propriile planuri: „mă las după Crăciun", „mai fumez un trabuc de Revelion şi gata", „pe plajă la greci n-o să am poftă şi renunţ" sau „aştept să trec de 30 de ani".

Lumea medicală avertizează periodic că tutunul face rău organismului, ţigările s-au scumpit an de an, fumătorii au fost scoşi din baruri şi din restaurante, iar tendinţa generală este ca pufăitul să fie interzis şi în spaţiile publice. Cu toate acestea, fumătorii sunt nişte răsfăţaţi, se alintă şi se păcălesc că vor trăi normal şi că au dreptul să fumeze, să facă ce vor.

De pildă, Asociaţia Fumătorilor din România publică studii care arată că şi nefumătorii se îmbolnăvesc de plămâni. Membrii organizaţiei se mândresc că printre fumătorii celebri se află Sammy Davis jr şi David Bowie şi conchid că „ţigara şi creaţia merg în paralel şi se completează reciproc". În limbajul non-medical, această abordare a problemei fumatului s-ar numi o aroganţă periculoasă, amânarea la nesfârşit a abandonului de nicotină fiind o filosofie de viaţă fără axiome.

O mână întinsă

Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta" şi Ministerul Sănătăţii au organizat în toată ţara centre regionale de consiliere pentru renunţarea la fumat. În aceste cabinete, „prietenii" persoanelor cu acest viciu sunt medicii şi psihologii, ale căror eforturi triplează efectele tratamentului medicamentos.

„Medicamentele şi psihoterapia dau rezultate"

Dr Magdalena Ciobanu este coordonator al Centrului pentru Renunţarea la Fumat din cadrul Institutului „Marius Nasta". Spune că, de ceva timp, patru pacienţi din cinci care apelează la ajutor profesional ca să scape de viciul fumatului amintesc în discursul lor cel puţin o dată de bani şi recunosc că ceva e în neregulă cu organismul lor. În privinţa soluţiilor pentru renunţarea la fumat, dr Magdalena Ciobanu precizează că guma cu nicotină şi plasturii, chiar dacă par jucării, sunt medicamente şi trebuie administrate cu recomandarea unui doctor.

„Guma şi plasturii sunt medicamente, au o anumită modalitate de administrare, pe care unele persoane nu o respectă şi de aici impresia aceasta că sunt ineficiente, ceea ce nu pot să spun despre ţigara electronică", adaugă specialistul. Multe persoane care încearcă gumă sau plasturi nu le folosesc corect. De exemplu, în cazul gumei, oamenii sunt tentaţi să o mestece. Numai că guma cu nicotină nu se mestecă precum cea obişnuită, mai spune dr Ciobanu, iar fumătorii ar trebui să citească mai cu atenţie prospectul.

Se fac şi alte greşeli în privinţa administrării gumei şi a plasturilor. Una dintre ele e dozarea insuficientă: „Oamenii fumează două pachete pe zi şi ca să se lase îşi pun un plasture. Scopul tratamentului este să aduci aceeaşi cantitate de nicotină pe care o iei din ţigară. Dacă pui un plasture şi nu simţi nimic, înseamnă că şi-a făcut efectul. Dacă simţi nevoia să fumezi, înseamnă că doza este insuficientă. A treia cauză este nerespectarea duratei tratamentului, care este de trei luni".Pe de altă parte, continuă ea, toate studiile arată că tratamentul medicamentos împreună cu psihoterapia au eficienţa cea mai mare în renunţarea la fumat: „Dintre cele trei medicamente cunoscute, substituenţii de nicotină, bupropion şi vareniclina, aceasta din urmă e dovedită a fi cea mai eficientă".

image

"Guma şi plasturii sunt medicamente, au o anumită modalitate de administrare, pe care unele persoane nu o respectă.''
Magdalena Ciobanu medic

„Plasturele şi guma au o rată mică de succes"

Florin Mihălţan, medic pneumolog, pune un accent deosebit pe voinţa unui pacient de a face primul pas către vindecarea sa: „Schimbarea mentalităţii unui fumător - de la a spune că nu e interesat, la a se gândi la asta în următoarele luni şi până la a fi pregătit să o facă - se face prin intermediul unor etape care se derulează în mintea lui. Apoi, un rol foarte important îl are medicul cu care vine în contact".

Ajuns în faţa specialistului, un fumător care vrea să urmeze calea cea bună va fi informat despre efectele fumatului, va primi broşuri şi alte materiale, care să-i dea de gândit. O altă abordare este să i se demonstreze, cu argumente, că este momentul să o facă şi că nu trebuie să împingă acest moment într-un viitor incert. „Atunci când este pregătit de acţiune, se atacă cu toată artileria grea, pentru că succesul este o combinaţie între decizia pacientului de a fi ajutat şi poziţia medicului, prin a-i deveni cel mai bun prieten", spune  dr Florin Mihălţan.

Statisticile dovedesc însă că rata de eşec a celor care vor să se lase de fumat este foarte mare la şase luni şi la un an. Este legată în primul rând de tentaţia primei ţigări, explică dr Mihălţan: „Mereu se găseşte un prieten binevoitor care are o frază tip «Ia o ţigară, că nu se întâmplă nimic!». Este de fapt momentul recidivei. Apoi sunt nişte factori conjuncturali care predispun la acest eşec al întreruperii: mese bogate cu alcool, petreceri, stresul.

De aceea, pentru acest pas e bine să se aleagă un moment de linişte în viaţa socială a persoanei dependente". Şi dr Florin Mihălţan apreciază că medicaţia, sfaturile specialistului şi consilierea psihologică, împreună, au cea mai ridicată rată de succes: „Plasturele şi guma au o rată mai mică de succes, vareniclina, substanţa activă care se regăseşte în unele medicamente, se află în vârful piramidei acestui indicator".

image

"Mereu se găseşte un prieten binevoitor care are o frază tip «Ia o ţigară, că nu se întâmplă nimic!». Este momentul recidivei.''
Florin Mihălţan medic

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite