Cum îmbunătăţeşti calitatea aerului din interior: tot ce trebuie să ştii despre aerisirea eficientă a casei

Calitatea aerului din interior îţi influenţează odihna, starea de spirit şi sănătatea. Ce fel de aer respiri şi cum îl poţi îmbunătăţi pe el şi aerisirea casei? Întâi prin câteva lucruri care ţin de stilul tău de viaţă, apoi prin sisteme de ventilare.

Pentru asta am stat de vorbă cu Cristian Iojă, directorul Departamentului de Geografie Regională şi Mediu al Facultăţii de Geografie din Bucureşti, care a analizat calitatea mediului interior din apartamentele şi casele din Bucureşti, iar descoperirile lui şi ale echipei lui te vor face să înţelegi ce aer respiri.

L-am luat la întrebări şi pe Marius Şoflete, inginer constructor şi proiectant specializat de case pasive şi cofondatorul biroului de proiectare Inginerie Creativă, despre ce înseamnă aerisirea eficientă a casei.

Ce fel de aer respirăm: unul de calitate medie

La începutul anului 2020, senzorii de monitorizare a poluării în Bucureşti arătau că în Bucureşti există foarte mult praf. Asta influenţează şi calitatea aerului de interior, atunci când faci schimb cu aerul exterior. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că 25.000 de mii de oameni mor anual în România din cauza poluării, iar Agenţia Europeană de Mediu arată că în 2015 s-au înregistrat 27.000 de morţi premature din cauza poluării.

Cu toate astea, Cristian Iojă a descoperit prin studiul său că: „Nu avem o calitate bună a aerului, dar suntem la un nivel mediu. Sunt mulţi factori care influenţează calitatea aerului pe care îl respirăm în casă. Aerul din exterior are o influenţă undeva la 10-15%. După aceea trebuie avut în vedere ce tip de vopsea avem pe pereţi - var, vopsea lavabilă, ce tip de vopsea lavabilă; de asemenea, ce tip de mobilă avem în casă - pe PAL, cu adezivi în ea, sau mobilă de lemn, de aluminiu; ce suprafaţă de covoare avem, ce decoraţiuni interioare există şi ce tipuri de materiale depozităm în casă”, explică el.

Mai mult, activităţile de zi cu zi, cum ar gătitul, dar şi fumatul, introduc dioxidul de carbon (CO2) în interior. CO2 nu e considerat un gaz toxic, dar afectează aerisirea corectă a creierului. „Nu înseamnă că aerul e viciat, ci că există riscul ca alte substanţe care sunt în casă să afecteze locuitorii tocmai pentru că nu se realizează ventilaţia cum trebuie”, menţionează Cristian.

El cataloghează locuinţele românilor drept veritabile ”muzee”. „Unele camere ale casei au devenit depozite de haine, mini-farmacii, biblioteci. E în gena noastră, să strângem că poate ne trebuie. Ori cu cât strângem în casă mai multe lucruri inutile, cu atât calitatea aerului din interior este mai proastă”, adaugă Cristian Iojă.

Informaţii esenţiale despre aerisirea eficientă a casei

În acest context, iată care cele sunt cele mai utile sfaturi de care să ţii cont dacă te gândeşti să îţi îmbunătăţeşti calitatea aerului la interior şi să aeriseşti corect casa.

Aerul condiţionat nu e un sistem de ventilare. Aparatul de aer condiţionat nu îţi aduce aer proaspăt în casă, ci doar îl recirculă pe cel deja existent. O să respiri un aer mai bun doar dacă deschizi fereastra. Confuzia pleacă de un element al aparatului. „Toată lumea crede că prin ţeava unităţii exterioare vine aer proaspăt. Nu! Prin ţeava aia vine freon, prin care se face răcirea, respectiv vine agentul termic prin care se face încălzirea”, explică Marius Şoflete.

Izolaţia termică face casa mai etanşă şi mai puţin aerisită. Programul de izolare termică a blocurilor trebuia dublat şi de adaptarea şi refacerea sistemelor de ventilare, însă acest lucru nu s-a întâmplat nicăieri, a constatat Cristian Ioja.

Ar fi indicat să deschizi geamul de două ori pe zi, anume dimineaţa şi seara.

Hidrogenul sulfurat e dăunător şi apare de unde nu te aştepţi. O canalizare care nu funcţionează cum trebuie aduce hidrogen sulfurat în casă. „E un gaz cu efecte negative asupra sănătăţii omului, dacă expunerea se face în timp. Sau dacă nu duci gunoiul, dacă ai animale care îşi fac nevoile în casă şi nu le schimbi aşternutul din litieră”, spune Cristian Ioja.

Praf va fi mereu. În studiul său, Cristian Ioja a monitorizat ozonul, hidrogenul sulfurat şi praful, iar valorile mai problematice le-a identificat la particulele în suspensie. „Se ridică foarte repede când avem suprafeţe multe care nu sunt igienizate sau când avem un animal de companie care mai activează praful”, spune profesorul. Totuşi, în Bucureşti cel puţin, praf va fi mereu. Asta pentru că Bucureştiul se află într-o zonă de câmpie, iar cam 20-30% din el vine pe circulaţia maselor de aer din Bărăgăn sau din Sahara. De aceea, periodic, pe maşini mai apare un praf roşiatic. Evită praful din casă printr-o igienă regulată.

Citeşte continuarea articolului aici