Cum funcţionează „industria spaimei“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Informaţiile prăpăstioase propagate într-o perioadă tulbure au şanse să stârnească reacţii în masă, mai ales atunci când sunt preluate şi amplificate de mass-media. Zvonurile privind potenţiale catastrofe naturale s-au înmulţit în ultima perioadă. Acum fac carieră exploziile solare, cutremurele şi gerul năprasnic.

Institutul de Geofizică din Kiev: "Va avea loc un seism puternic în zona Vrancea"

Exploziile solare ar putea distruge Europa. Dezastrul se va produce în 2013

„Cutremur mare în Vrancea, în curând!" Afirmaţia lansată zilele trecute pe piaţă de un seismolog ucrainean a agitat spiritele în România. Specialiştii noştri au venit să infirme, dar zvonul le-a dat multor români un fior rece pe şira spinării. La fel s-a întâmplat şi cu informaţiile despre exploziile solare devastatoare, care ar urma, potrivit unor oficiali NASA,să-şi lase amprenta asupra Terrei nu mai târziu de 2013.

Dar până când sistemele electrice vor fi distruse, Planeta va rămâne în beznă, iar sateliţii artificiali vor înceta să funcţioneze, europenii ar mai avea de trecut un hop. Alţi specialişti, de data aceasta din Polonia, avertizau săptămâna trecută că bătrânul continent se va confrunta cu cea mai friguroasă iarnă din ultimul mileniu. Din nou, meteorologii români nu au confirmat. Ba chiar au catalogat afirmaţia polonezilor drept „cel puţin hazardată". Totuşi, sămânţa de frică a fost sădită. Depinde de fiecare dacă aceasta va prinde sau nu rădăcini.

Sociologii şi psihologii spun că, în general, oamenii sunt foarte sensibili la teme care vizează confortul lor, inclusiv cel economic, şi starea lor de sănătate. Stau mărturie şi isteriile în masă produse la nivel internaţional de orice epidemie. În anii '90, boala vacii nebune punea populaţia pe jar. La început, în Marea Britanie.

Apoi, toată Europa cădea pradă temerilor legate de efectele pe care le-ar fi putut avea maladia în cazul oamenilor. Virusul SARS, care declanşează pneumonia atipică, a răspândit panică la nivel global încă din toamna anului 2002, când un focar de infecţie a fost semnalat în provincia Guangdong din China. Au urmat gripa aviară şi cea porcină, ambele creând isterii la nivel global şi, implicit, la nivelul României.

Sabia lui Damocles: încălzirea globală

Iar dacă o epidemie este declarată încheiată, urmând să treacă o perioadă până la declanşarea alteia, oamenii sunt alimentaţi cu un nou combustibil menit să-i „inflameze".

Este vorba despre încălzirea globală, care, în ultima perioadă, stă pe buzele tuturor, specialişti în ecologie sau nu. Un val de căldură care loveşte un oraş în toiul verii, zăpezile masive căzute în anumite regiuni în mijlocul iernii sau creşterea temperaturii la nivel global cu mai puţin de un grad ­Celsius - toate sunt puse pe seama emisiilor de gaze cu efect de seră.

Auzim zilnic că oamenii sunt de vină pentru tot ce se întâmplă întrucât folosesc prea mult combustibil pentru maşini sau prea mult cărbune şi gaz natural pentru a se încălzi. Iar apoi urmează o serie de previziuni care mai de care mai apocaliptice.

Profesorul Richard Lindzen de la The Massachusetts Institute of Technology (MIT), SUA, punea toate acestea, încă de la mijlocul anului 2007, pe seama unei proaste înţelegeri a climatologiei combinată cu dorinţa anumitor persoane de a demonetiza această ştiinţă şi de a o transforma într-o „chestiune alarmistă".

Dincolo de controversele legate de modul în care este înţeleasă şi folosită climatologia, temerile privind dezastrul spre care se îndreaptă Planeta încep să se contureze tot mai clar. Populaţia din fiecare ţară sau regiune are o serie de angoase, alimentate, de obicei, de situaţia socio-economică, de perioada traversată şi, uneori, de contextul geopolitic, afirmă sociologii.

„Psihozele" autohtone

Şi în cazul românilor apar „isterii" de sezon, unele „hrănite" în special de presa dornică de senzaţional, după cum semnala recent ziarul „Adevărul".

Dacă în perioada de vară, în vogă sunt potenţialele ameninţări reprezentate de radiaţii şi de vietăţile de pe litoral - cum ar fi dragonul de mare sau păianjenii din specia Văduva Neagră - , primăvara şi toamna fac ravagii bolile (diverse tipuri de gripă, de pildă) şi ţânţarii.

La ordinea zilei este şi cursul valutar. De fiecare dată când euro se apreciază, românii iau cu asalt băncile şi casele de schimb valutar pentru a nu avea de suferit mai mult, pe viitor, din cauza deprecierii monedei naţionale.

„Apocalipsa zombi"

Universitatea din Baltimore, SUA, a introdus anul acesta în planul de studiu un curs despre zombi menit să-i pregătească pe studenţi pentru „apocalipsă". Reprezentanţii instituţiei de învăţământ superior au declarat că au luat această decizie pentru a satisface nevoia tinerilor de teme interesante şi excentrice, mai ales că subiectul „zombi" poate fi încadrat în cultura pop.

Maşinăria de alarme este alimentată de interese economice

Propagarea informaţiilor alarmiste este catalizată, în bună măsură, de mass-media, care, potrivit sociologilor contactaţi de „Adevărul", are partea sa de vină în ceea ce priveşte abordarea unor subiecte într-un mod bombastic. Pe de altă parte, potrivit sociologului Alfred Bulai, „la noi, există o fascinaţie a autorităţilor pentru a transforma orice situaţie într-o calamitate, mai ales dacă este vorba despre un eveniment repetitiv, pentru a scăpa de responsabilităţi".

Nu în ultimul rând, sociologii afirmă că, atât în România, cât şi în întreaga lume, în spatele zvonurilor se află, de multe ori, interese financiare sau chiar politice.

„Există întotdeauna o anumită componentă politică sau economică a zvonurilor, fie că vorbim de strategii de luptă între companii, fie că vorbim despre bătălia dusă între diverse tabere politice. Pe timp de criză, de pildă, aducerea în plan public a unei potenţiale catastrofe abate atenţia populaţiei de la problemele economice", afirmă Alfred Bulai. Totodată, „dacă anunţi o iarnă foarte friguroasă, cei care vând combustibil ar putea avea de câştigat. Se schimbă automat comportamentul de consum", adaugă acesta.

Adevăraţii specialişti, puşi la colţ

„Declaraţiile ştiinţifice ambigue despre climă sunt impulsionate de cei care au un interes să investească în chestiuni de natură alarmistă, alimentând astfel miza politică pentru factorii de decizie care, la rândul lor, aprobă fonduri destinate cercetărilor ştiinţifice. Iar acestea din urmă vin să hrănească alte afirmaţii alarmiste menite, şi ele, să mărească miza politică", atrăgea atenţia profesorul Richard Lindzen de la MIT.

„Succesul alarmismului în materie de climatologie poate fi măsurat prin prisma cheltuielilor la nivel federal (cu referire la SUA, n.r.) în ceea ce priveşte cercetările - de la câteva milioane de dolari înaintea anilor '90 la 1,7 miliarde de dolari în 2007", a afirmat profesorul, adăugând că acesta se poate vedea şi în investiţiile făcute în energia regerabilă.
Richard Lindzen a zugrăvit însă şi un alt peisaj care s-ar afla în spatele zvonurilor care seamănă frică în rândul populaţiei.

Potrivit lui, oamenii de ştiinţă care s-au dezis de alarmism au constatat că fondurile pentru cercetările lor au dispărut peste noapte sau că au fost priviţi brusc cu neîncredere. „Prin urmare, minciunile despre climă câştigă teren şi credibilitate chiar şi atunci când ajung la judecata ştiinţei, pe care, teoretic, se bazează", a declarat acesta.

Lipsa de verticalitate a oamenilor de ştiinţă a fost pusă la îndoială şi anul trecut, în toamnă, înaintea summitului de la Copenhaga, odată cu izbucnirea unui scandal în care au fost implicaţi o serie de experţi britanici. Aceştia ar fi modificat date pentru a susţine teoria conform căreia încălzirea globală este efectul activităţii umane.

Sociologii afirmă că există şi cercetători care fac predicţii apocaliptice doar din dorinţa de a deveni faimoşi. „Dorinţa de a face preziceri este o caracteristică umană, la fel şi cea de a fi recunoscut, de a cunoaşte gloria", explică aceştia. De asemenea, ei atrag atenţia că şi
în lumea ştiinţei există elite şi persoane mai puţin pregătite.

"Pe timp de criză, aducerea în plan public a unei potenţiale catastrofe distrage atenţia populaţiei de la problemele economice."
Alfred Bulai
sociolog

Sfârşitul lumii, amânat

O interpretare a calendarului mayaş potrivit căreia sfârşitul lumii va veni în 2012 a agitat puternic spiritele, astfel că în ultimii ani mai mulţi oameni de ştiinţă au încercat să calmeze populaţia. Kristine Larsen, profesoară de astronomie la Universitatea din Connecticut, SUA, a dezminţit afirmaţia, adăugând că „tălmăcirea este greşită", iar astfel de profeţii fac carieră doar în rândul celor care nu au cunoştinţe ştiinţifice temeinice sau în rândul celor care refuză să se informeze.

Cei de la NASA au declarat şi ei război profeţilor apocalipsei din 2012, care au propagat informaţii alarmante în special prin intermediul internetului. Kristine Larsen a avertizat că sub influenţa acestor zvonuri, riscă să apară cazuri de persoane panicate şi, pe cale de consecinţă, capabile de gesturi extreme.

Vrem să fim pregătiţi

Psihologii spun că mecanismul propagării fricii este universal. „Noi, ca specie, ne orientăm preferenţial către informaţia negativă, care se referă la un pericol - vorbim de o funcţie adaptativă. Cu alte cuvinte, dacă aflăm de un pericol, ne gândim că ne putem proteja", explică psihoterapeutul Bogdana Bursuc.

Conform specialistului, „oamenii sunt construiţi fiziologic să caute informaţii de aşa natură încât să fie pregătiţi în cazul în care au loc evenimente care le-ar putea periclita viaţa". Dacă unele persoane minimizează veştile negative ce ar urma să aibă efecte globale, concentrându-se pe problemele urgente, altele se îngrijorează pentru că aşa se simt mai pregătite să facă faţă oricărei situaţii.

România, un mediu propice propagării zvonurilor

image

Tinerii nu mai sunt interesaţi de programele educaţionale 

image

Psihoterapeutul Bogdana Bursuc afirmă că starea de stres creată în rândul populaţiei de astfel de informaţii alarmiste poate fi contracarată doar de specialişti. „Dacă experţii vin şi dau asigurări că totul va fi bine, oamenii se vor linişti. Dar numai pe termen scurt. La câteva zile distanţă vor începe din nou să-şi pună întrebări", spune Bogdana Bursuc.

„În schimb, dacă aceştia vin şi explică pe înţelesul tuturor ce se întâmplă de fapt, dacă aduc argumente solide, logice, oamenii îşi vor redobândi confortul emoţional", adaugă aceasta. Specialiştii în comportament uman atrag însă atenţia că explicaţiile, chiar dacă sunt ştiinţifice, trebuie prezentate de aşa natură încât să fie pe înţelesul publicului.

„Chiar dacă nu este tocmai uşor, aşa cum medicul explică pacientului în ce constă operaţia, şi experţii care vin să contracareze zvonurile trebuie să prezinte informaţii credibile şi accesibile maselor", mai spune Bogdana Bursuc.

Sociologul Alfred Bulai atrage însă atenţia că „panica poate fi redusă doar de nivelul de educaţie al oamenilor. „Validarea unor afirmaţii ţine de propriul model cultural şi de starea psihică a indivizilor. Dacă o persoană are angoase zilnice, este mult mai probabil ca aceasta să fie receptivă la informaţii prăpăstioase", explică sociologul.

Cultura generală, factor-cheie

Tocmai din această cauză, Alfred Bulai consideră că în România sunt slabe şanse ca zvonurile să nu câştige teren. „Tinerii din ziua de astăzi nu mai au cultura generală a părinţilor lor pentru că nu mai există o preocupare pentru formarea acestora în şcoli", spune el. „Ca atare, România va deveni un mediu facil pentru proliferarea zvonurilor, a opiniilor, a pseudoteoriilor", conchide sociologul.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite