Cum să ne cunoaştem mintea înţelegând obiectivele ratate

Cum ne putem înţelege mai bine modul în care funcţionează subconştientul

Emoţia este puntea care leagă conştientul de inconştient. Cu scopul de a ne ajuta să ne înţelegem mai bine, Hans Steiner, profesor de psihiatrie şi ştiinţe ale comportamentului explică ce putem face pentru a ne cunoaştem mintea înţelegând obiectivele ratate.

„O mare parte din modul în care percepem lumea şi în care ne comportăm este mai degrabă ghidată de emoţie decât de logică“, spune Hans Steiner, profesor de psihiatrie şi ştiinţe ale comportamentului la Facultatea de Medicină a Universităţii Stanford, în cartea sa „Mintea secretă“, publicată la Editura Trei. Mai ales pentru că, explică Steiner, emoţia este puntea care leagă conştientul de inconştient. Cu scopul de a ne ajuta să ne înţelegem mai bine, Steiner prezintă mai multe abordări, atât din cadrul neuroştiinţelor, cât şi al psihanalizei.

Conştient putem exprima o idee şi ne putem alege cu grijă cuvintele, putem fi capabili să credem, de asemenea, că mascăm bine o nemulţumire, dar emoţia inconştientă asociată unui eveniment va reuşi să producă diverşi indici care ne arată adevăratele trăiri. Cum ar fi indicii nonverbali sau acte ratate. Iar dacă pentru prima catagorie este uneori nevoie de o concentrare educată în acest sens, actele ratate sunt mult mai uşor de observat spontan.

Dar ce sunt actele ratate? Şi ce trebuie să ştim despre ele ca să aflăm mai mult despre noi? Ei bine, nimic în plus faţă de ce ştim deja. O spune chiar Freud, cel care le-a şi acordat atenţia necesară pentru a le scoate din zona de „accidente“ cauzate de oboseală sau neatenţie şi le asociază unor fenomene psihice, care au un scop.

Actele ratate includ greşelile de vorbire şi de scriere, uitarea anumitor cuvinte, nume sau intenţii, de exemplu de a face ceva sau de a merge undeva sau pierderea inexplicabilă a unor obiecte. Faptul că sunt atât de prezente în viaţa de zi cu zi, la oricine, l-a făcut pe celebrul psihanalist să le acorde importanţă, afirmând că sunt cele mai accesibile fenomene psihice ce pot fi observate şi interpretate imediat de fiecare dintre noi. Trebuie doar să vrem să ne oprim asupra lor.

„Marea valoare a actelor ratate constă pentru noi în frecvenţa lor, în faptul că fiecare le poate observa cu uşurinţă la el însuşi şi că producerea lor nu are drept condiţie necesară o stare morbidă oarecare“, observa Freud.

Însă pentru a înţelege ce se află în spatele lor, trebuie să vrem să fim atenţi la ele. „Adesea observăm că am greşit doar atunci când cei din jur ne privesc cu neîncredere sau încep să râdă de ceea ce am zis. (...) Este ceva obişnuit să nu ne observăm scăpările, pentru că ele se petrec extrem de repede“, însă notarea şi înţelegerea în contextul de viaţă al fiecăruia ne dezvăluie ceva ce vrem să ascundem inclusiv de noi înşine şi este, de fapt, foarte important pentru noi.   

Hans Steiner dă exemplul unui student de-ai săi care a început să lucreze la un nou loc de muncă, cu birouri în două locuri diferite. Într-unul dintre locuri era o atmosferă foarte caldă, iar la celălalt mult mai stresantă. De la începerea noului serviciu el a reuşit să se închidă pe dinafară, în mod accidental, de trei ori la biroul stresant şi nu a mai putut să intre, lucru care nu i s-a întâmplat niciodată la biroul cu colegii amabili. Deşi studentul recunoştea că biroul stresant nu era locul unde ar fi vrut să fie, profesionalismul său îi cerea să lase deoparte aceste sentimente. Care nu au dispărut, în ciuda raţionamentelor logice. „În schimb, s-au manifestat sub forma unui act ratat – s-a încuiat pe dinafară. Desigur că nu avea nicio intenţie conştientă să se încuie pe dinafară, dar inconştientul i-a arătat clar că el nu îşi dorea să fie acolo“, completează Steiner, accentuând ideea că, atunci când acordăm atenţie acestor tipuri de greşeli care aparent „ni se întâmplă“, de fapt putem obţine cheia pentru a ajunge la dorinţele, gândurile şi sentimentele noastre inconştiente şi să fim mai în echilibru cu sine.