Cum alegem un vin de calitate de pe rafturile magazinelor: sfaturile unui somelier român

Cum alegem un vin de calitate de pe rafturile magazinelor: sfaturile unui somelier român

Cum să alegem un vin de calitate

Roxana Nicolaescu, somelier şi trainer, explică metoda prin care putem alege un vin bun de pe rafturile magazinelor, prin verificarea etichetei şi caracteristicile produsului pe care ne dorim să-l achiziţionăm.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un vin bun înseamnă lucruri diferite pentru fiecare dintre noi, astfel că alegerea lui de pe raftul din magazin este un act pur subiectiv, adaptat gustului, momentului şi companiei în care acel vin este băut, bugetului şi cunoştinţelor despre vinuri pe care cumpărătorul le posedă. Alegerea unui vin este, într-adevăr, un demers care presupune o oarecare informare în prealabil, cu atât mai abitir cu cât „peretele vinului” (cum îl numeşte economistul Mike Veseth) este din ce în ce mai ofertant şi mai intimidant în ultimii ani şi în supermarketul sau magazinul specializat de vinuri din marile oraşe din România.

 Roxana Nicolaescu, somelier şi trainer la Fundaţia Calea Victoriei explică metoda prin care putem alege un vin bun de pe rafturile magazinelor:

Primul contact cu vinul este eticheta şi sticla în sine, iar cramele care produc vinuri de calitate vor investi în etichete şi sticle de bună calitate. Bineînţeles, această afirmaţie nu are valoare de adevăr general valabil, însă poate fi un prim indiciu către un vin care merită descoperit. Pe piaţa românească avem etichete din ce în ce mai variate, de la cele clasic-elegante pe stilul etichetelor de vinuri de Bordeaux, care ilustrează domeniul sau podgoria de unde provine vinul şi etichete minimaliste care poartă semnătura oenologului, până la etichete care merg în zona artelor, realizate de diverşi artişti contemporani.

Ce altceva ne mai spune eticheta şi contraeticheta de vin românesc după ce ne-a atras atenţia prin creativitate?

Ne spune din ce soi sau soiuri de vinuri este făcut vinul, dacă vinul este alb, roşu sau rosé, sec, demi-sec, demi-dulce sau dulce, anul de producţie, zona de provenienţă, tăria alcoolică şi dacă are în compoziţie sulfiţi.

Este important de ştiut că vinurile albe şi rosé, în marea lor majoritate, se consumă tinere, adică maxim în primii 2 ani de scoaterea lor pe piaţă. De aceea unele sticle de vin sunt închise cu dop filetat (screw-cap), tocmai pentru că nu sunt făcute să fie învechite. În această perioadă ar trebuie deja să ţintim la vinurile albe şi rosé din 2018.

Care sunt calităţile pe care a trebui să le căutăm într-un vin alb?

Prospeţimea, fructuozitatea, aciditatea ridicată, mai degrabă decât tăria alcoolică  – numim aciditate senzaţia aceea de salivare intensă pe care ţi-o dă un vin – ceea ce înseamnă că vinul este gastronomic, cere ceva de mâncare lângă.

Vinurile roşii, în schimb, au un potenţial mai bun de învechire datorită faptului că au altă compoziţie chimică, adică, în plus faţă de vinurile albe sunt bogate în tanini şi antociani (ceea ce dă astringenţa şi culoarea); învechirea variază în funcţie de soi şi de modalitatea în care au fost vinificate, de calitatea recoltei etc. În general, un vin roşu de calitate va fi scos pe piaţă la un an-doi după producţie. Acum, spre exemplu, consumăm vinuri roşii din 2016, 2015 şi mai devreme de atât. Dacă vinurile sunt însemnate cu „rezervă”, înseamnă că ele au fost ţinute o perioadă mai lungă la învechit în butoaie de stejar şi în sticlă, ceea ce le va da un caracter mai complex.

Acest lucru înseamnă că, în afară de nunaţele de fructe de pădure, prune uscate şi cireşe negre care spunem că sunt obişnuite într-un vin roşu, vom mai avea şi arome mai interesante: condimente dulci (scorţişoară, vanilie, ciocolată), tutun, cafea, trufe, piele tăbăcită ş.a.m.d. Toată această complexitate face ca vinul roşu să meargă cu o gamă mult mai variată de mâncăruri, de la brânzeturi maturate, fripturi de tot soiul, dar şi deserturi din ciocolată neagră.

Provenienţa vinului este foarte importantă în alegerea unui vin bun, de aceea este de preferat să căutăm vinurile însemnate cu acel bănuţ argintiu pe capişon sau pe una dintre etichete, care înseamnă că vinul este fie cu DOC – denumire de origine controlată – adică provine de pe un areal bine determinat (oraş sau sat) dintr-o zona viticolă mai mare şi vinul este supus unor reguli stricte de producţie, sau este cu IG – indicaţie geografică. Ceea ce înseamnă că strugurii provin dintr-una din cele 8 regiuni viticole consacrate din România.

Somelierul Roxana Nicolaescu vorbeşte despre tainele vinului şi calităţile acestuia în cursurile pe care le desfăşoară la Fundaţia Calea Victoriei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: