Cum se pot face lecţiile în joacă

Programul „Virtual Lessons“, realizat de Alexandru Coman

Trei liceeni au realizat două softuri educaţionale ce-i fac pe elevi să îndrăgească materiile şi pe profesori să-i evalueze mai uşor. Au pornit de la ideea că un text şi o imagine nu atrag prea multă lume, pe când un text animat şi hărţile dinamice cu care elevul se poate juca ar captiva pe oricine.

Alexandru Coman, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Ştefan cel Mare" din Suceava, a stors din chinul de a redacta un eseu la limba română o idee care ar putea revoluţiona modul în care se învaţă în România. „Mă gândeam ce bine ar fi să am un program care să mă ajute măcar cu câteva idei ", povesteşte Alexandru cum a pornit la crearea softului „Virtual Lessons" (Lecţii virtuale, în traducere), premiat cu locul II la Salonul Naţional de Creaţie şi Inventică.

Pentru că descoperise recent informatica şi-şi dorea să obţină rezultate cât mai bune la concursurile naţionale, Alexandru şi-a întrebat profesorii cum ar arăta programul care le va uşura munca la clasă. În urma răspunsurilor, el a creat o platformă uşor de utilizat, în care a adăugat lecţii din diferite domenii: de la chimie până la geografie, informatică sau istorie. A avut grijă ca softul să ocupe doar 40 de megabaiţi, adică nici a zecea parte din spaţiul celui mai mic dispozitiv de memorie pentru ca utilizatorii să-l poată copia oriunde.

Marile atuuri ale softului: interactivitatea şi faptul că poate fi folosit oriunde de un număr nelimitat de persoane care pot comunica prin intermediul acestuia. Mai mult, profesorii ar putea preda sau testa elevii cu ajutorul programului ce furnizează statistici cu privire la nivelul de cunoştinţe al fiecărui elev sau al unui anumit grup. Astfel, vraful de lucrări strânse de la clasele la care predau ar putea să devină istorie pentru profesorii care-l vor folosi. Prin simpla utilizare a unui dispozitiv de memorie, cadrele didactice vor putea stoca lucrările elevilor şi păstra astfel o evidenţă a evoluţiei fiecărui elev în parte.

Incursiune interactivă în Bizanţ

Pentru a asigura succesul programului „Virtual Lessons", Alexandru l-a cooptat pe Daniel Gherasim, un alt licean sucevean pe care l-a întâlnit la un concurs, să lucreze alături de el. Daniel venise cu prima versiune a programului „Istoria Imperiului Bizantin", ce poate fi folosită ca parte a programului „Virtual Lessons".

Li s-a alăturat şi Lucian Cazaciuc, colegul lui Daniel, şi astfel au reuşit să pună la punct o istorie de 1.000 de ani a Bizanţului, cu hărţi interactive, scheme şi studii de caz. „Ideea a fost a profesoarei mele de istorie, Maria Enache, care mi-a semnalat că în şcoli nu se învaţă îndeajuns Imperiul Bizantin, deşi mulţi sunt pasionaţi de perioada bizantină", ne-a explicat Daniel.

Structura studiilor despre Bizanţ diferă de la o lecţie la alta, elevul având posibilitatea de a aprofunda oricând un anumit subiect sau de a-şi nota câte o idee ori de a se autoevalua, explică inventatorii programului.

Dacă pentru „Istoria Imperiului Bizantin" cei trei adolescenţi au lucrat mai bine de două luni, versiunea actuală a „Virtual Lessons" a fost creată într-un an şi câteva luni. „Meşteream la ea de pe la 10-11 seara până la 4-5 dimineaţa, motiv pentru care am avut «războaie» cu ai mei. Tata, care suferă de insomnie, îmi făcea morală că o să ajung ca el, dar, când a văzut că încep să obţin rezultate cu munca mea, a înţeles că e un sacrificiu care merită", povesteşte Alexandru.